Jurnalism de duminica – ce nu exista la Rosia Montana

Deschid facebook-ul. Toti dorm, mai putin cineva care posteaza un link catre un articol despre Rosia Montana. Cum subiectul este pentru mine ce-i rosul pentru taur, pun botul si dau click. Dau de Mihai Gotiu, un amic virtual, care – bravo lui – s-a dus pana acolo, la Rosia Montana, sa vada ce si cum. Si chiar a dat de ceva, motiv pentru care va invit sa-i cititi articolul. Pe scurt, a descoperit ca ceva nu exista. Bun, acum trebuia sa-i raspund si eu cumva, caci activismul lui verde ma cam deranjeaza (asa cum ma deranjeaza orice activism verde, nimic personal).

Mi-aduc aminte ca o companie miniera este obligata sa se listeze la o bursa, ca sa poata opera si tranzactiona. Listarea la bursa este o dovada de transparenta a companiei, care este obligata sa dovedeasca cu documente solide pe ce se bazeaza cand vrea sa fie cotata. Pentru ca mi-e lene sa ma duc in Piata Amzei la Directia Nationala pentru Protectia Resurselor Subsolului (sau ceva de genul asta) ca sa aflu ce prospectiuni a facut RMGC ca sa afle cat aur exista in subsolul Rosiei Montane (date publice pentru oricine doreste sa le studieze), am luat-o pe o cale ocolita, duminicala, lenesa, dar nu lipsita de perspectiva: netul.

Si zis si facut: ma duc pe pagina oficiala RMGC si aflu cum ii spune faimoasei burse la care Gabriel Resources s-a cotat. Si aflu: bursa din Toronto, cod GBU. Ei bine, dati si voi un search dupa asta. Atentie, sa nu confundati cu Stock Exchange Toronto, TSX, care este un colos financiar! E ca si cum ati confunda ADIDAS cu ABIBAS! Tineti minte codul: GBU, nu TSX. Bun, ramanem la cautarea GBU Toronto. Ei bine, aceasta faimoasa bursa din Toronto NU ARE SITE (google "GBU Toronto")! Lipseste cu desavarsire ca entitate financiara, fiind doar o notatie in paranteza alaturi de Gabriel Resources.

Gata! Daca bursa la care te cotezi ca exploatare miniera este ca diploma de facultate, RMGC are o Spiru Haret luata la FF intr-o clasa virtuala cu 3000 de studenti per catalog. Gata, regele e gol! In acest caz cele 300 de tone de aur devin cam 3 kile, cantitate care sigur se afla si in subsolul Chitilei.

Deci, dragul meu Mihai Gotiu: aur la Rosia Montana e cam cat dioxid de carbon in atmosfera pamantului. Adica mai nimic. Nu casele si drumurile promise de RMGC nu exista, ci substanta discutiei nu exista, acolo, pe plaiul bataliei tuturor neluptatilor pentru mai nimic.

Respect!

ERATA:

Sunt un dobitoc! Cineva tocmai mi-a explicat ca GBU este codul Gabriel Resources la TSX. Deci, tot rationamentul meu se prabuseste. Bine ca nu scriu la niciun ziar, altfel, eram concediat direct! :) Scuze tuturor!

Cei 65 000 de morti de la Rosia Montana

Cand vrei sa spui ca o diva mananca ca o scroafa 3 shaorme cu de toate la miezul noptii, inainte de culcare, nu te crede nimeni pana nu dai in presa de profil o poza paparatzoasa cu pata de maioneza pe rochita doamnei. Cand vrei sa spui ca presedintele unei tari n-are nicio jena sa pocneasca supersonic nanaul unui minor, nu te crede nimeni daca pui pe masa numai un unghi de filmare. Trebuie doua unghiuri, doua pete de shaorma, adica, sa se poata calcula viteza pixelului albastru. Altfel nu obtii decat un bocet prezidential si dezaprobarea a 5 milioane de alegatori.

Dar daca vrei sa impusti in cap un presedinte, criminal, dar presedinte, nu trebuie decat sa inventezi 65 000 de victime si poti sa-l impusti cand vrei, dupa proces – intr-un sublim exercitiu stalinist - in spatele curtii, ca pe un caine, cu tot cu nevasta. Ca asa vrea barbatia ta.

Tot asa- ca asa vrea barbatia afacerii tale - daca vrei sa prostesti pe fata toti prostii unei natii, plus toti ziaristii care pun botul, plus presedintele respectivei natii, zici mult, frate, zici fara numar, zici, de pilda, 300 de tone de aur. Cine dracului se mai gandeste la pixelul albastru, adica la cea de-a doua camera (cea care ar putea filma stralucirea sau ne-stralucirea celor 300 de tone de aur)?

300 de tone de aur sting instantaneu fabuloasa stralucire a sumei tuturor zonelor inghinale - brazilian innobilate - ale divelor locale. 300 de tone de aur fac mai mult ca orice. 300 tone de aur sunt peste sclavirea tuturor femeilor din California si manelizarea lor eterna. 300 de tone de aur sunt fara numar, pentru rrom, pentru rroman, pentru crestin, evreu, maghiar sau otoman. 300 de tone de aur sunt peste orice, frate! Amaratul de tezaur dat la rusi in 1917 era doar de 93,4 tone de galbejit greu.

Passons...

Cum poti spune cu fruntea sus ca in subsolul Rosiei Montane sunt 300 de tone de aur? Simplu: faci o achizitie seismica. Platesti cateva milioane de euro si chemi niste specialisti care vin cu camioanele lor, dau in sol gauri de pana la 50 de metri adancime, pun acolo in unele dinamita – nu mult, jumatati de kilogram, in altele pun microfoane. La diferite adancimi, la diferite cote de sol, la diferite pozitii. Detonezi dinamita si vezi ce zice microfonul.

Sunetul se deplaseaza cu o anumita viteza, in functie de umiditate, de densitate, de material. Una e prin stanca chioara, alta e prin stanca asezonata cu aur [au], cavalerit [AuTe2] sau silvanit [AgAuTe4]. Unda intarzie putin, se codeste oleaca pana ajunge la microfon, spunandu-i geofizicianului ca acolo s-ar cam afla ceea ce cauta el si sponsorii lui.

Zgomotul unei achizitii seismice se aude mai intai in zgomotul paharelor de palinca sau horinca ciocnite post-masuratoare, dar cel mai bine se aude din stampilele de aprobari date de statul roman celor ce achizitioneaza date seismice. Daca nu aproba somnorosul stat roman nimic, nimeni nu detoneaza jumatati de kilogram de dinamita la 50 de metri adancime.

Si vin eu la spartul targului – caci presedintele meu si al tau a cam hotarat deja care-i calea – si intreb: daca nimeni n-a baut palinca post-masuratoare, adica daca nimeni n-a facut nicio achizitie seismica, adica daca nimeni n-a verificat dupa singura metoda posibila cat aur e la Rosia Montana, cum fundul galeriei romane stie toata lumea cat aur e la Rosia Monana?

Daca ii intrebati pe toti drojdierii zonei cand au baut ultima data cu geofizicienii care fac achizitii seimice va veti ingrozi: nimeni n-a mai ascultat cum ragaie pamantul dupa jumatate de kil de trotil de mai bine de 20 de ani. Recte, nimeni nu mai stie ce-i in burdihanul Rosiei Montane si cat de steril e el.

Recte cele 300 de tone de aur sunt averi de tabloid. Bune sa-i faca pe unii sa se marite cu actiunile altora.

Recycle. Once is not enough.

M-a amuzat stirea conform careia se fura copii si se demonteaza copilul, pentru prelevare de organe. M-a amuzat pentru ca am un grad suficient de inteligenta sa inteleg ca inlocuirea-pirat a organelor umane nu poate avea loc decat in filmele horror. Ma amuza ca oameni seriosi se apleaca asupra subiectului cu o oarecare seriozitate. Din punctul meu de vedere, aparitia rapirilor de copii este o nevroza recurenta. Copilul fiind un punct slab al unei familii, devine subiect de stress. "Daca ii da cineva o tigara?" devine, in cele mai sinistre fantasme "Daca ii fura cineva vreun rinichi?".

Ca sa intelegeti imposibilitatea unei astfel de actiuni, incercati sa va imaginati traficantul de organe. Tocmai a furat de pe strada un copil de 5 ani cu parul balai si acum trebuie sa inventeze un text pe un site de specialitate: rinichi tanar, grupa sangina x, RH y, bla-bla-bla z, bla-bla-bla w, caut gazda compatibila. Hai sa zicem ca vine omul fara un rinichi, vrea si el sa vada copilul. Hai sa zicem ca ii place de el, dar vrea sa-i verifice analizele. Hai sa zicem ca sunt compatibile, dar omul asta cu bani risca moartea daca ceva nu e in regula. Asa ca il cheama si pe medicul lui chirurg. Ala vrea si el setul lui de analize. Trec luni de zile, in care cineva chiar trebuie sa se ocupe de copilul ala, sa-i dea de mancare, sa-i dea hainute, sa-l spele. Nu poti lasa marfa sa se altereze, nu?

Gata, ajunge!

Pentru orice om cu bacul luat pe bune rapirea cu acest scop e imposibila si nu a fost facuta niciodata. Insa pentru unii e super-subiect. Soc! Exclusiv! Incendiar! E normal sa fie asa? Da! Ei bine, da! E normal ca Dan Diaconescu sa o caute o viata pe Elodia, iar din cand in cand sa se ocupe de copiii hacuiti si aruncati in gunoi dupa ce li s-au luat organele pentru transplant. Dan Diaconescu, acest Larry Flint al Romaniei, are dreptul sa arate in clar la televiziunea sa vulva mediocritatii societatii romanesti si glandul cu care ea gandeste. Romania are nevoie de dobitocenia lui, pentru ca ea strange dobitocii intr-un singur loc, pe un canal de televiziune,  de unde fac un minim de rau societatii. Ca o latrina sublima, OTV strange ca un magnet mizeria umana din noi, facandu-ne, paradoxal, tara mai curata.

Va mai aduceti aminte de secta aia din timpul lui Ceausescu care fura copii ca sa ii sacrifice? Dar de teroristii cae otraveau apa in timpul revolutiei? Furtul de copii are sa mai apara. E normal. E un hit care poate fi cover de mai multe ori. Ideile bune trebuie reciclate. Odata nu-i de ajuns.

Partea buna a VictorSocaciadei

George Friedman este un analist politic extraordinar. Nu trebuie sa-l cititi acum, rapid, pentru a intelege ce vreau sa spun in continuare, insa va invit sa-l cititi de indata ce veti putea si va recomand sa incepeti cu America's Secret War, din 2004.

De la George Friedman am invatat sa imi respect adversarul, oricat de tare m-ar fi lovit el. Respectandu-l, pot analiza lucid ceea ce incearca el sa obtina de la mine. Pot ghici directiile de dezvoltare ale agresiunii, variantele presupuse si posibilele raspunsuri la actiunile mele. Tratandu-ti inamicul ca pe un egal de-al tau obtii cea mai buna imagine a strategiei sale. Astfel, te poti apara cu un maximum de eficienta.

George Friedman a inteles ca planul Al Quaeda care a dus la atentatele din 11 septembrie a fost urmatorul: "Trebuie sa lovim SUA atat de tare, trebuie sa omoram femei si copii inocenti atat de multi incat SUA sa nu mai gandeasca si sa ne atace cat poate ea de tare, cat mai dureros pentru noi, cat mai nedrept si negandit. Daca o vor face, de exemplu daca vor vitrifica cu o explozie nucleara Mecca noastra sfanta, atunci vor reusi ceea ce noi nu putem sa facem oricat ne-am stradui. Vor uni in durere toti cei un miliard de musulmani divizati, imprastiati in cele patru zari ale lumii si care nu se gandesc decat la universul lor mic si meschin. Atacand nedrept SUA, dam o sansa maxima americanilor sa greseasca, asta insemnand sa ne uneasca. Singurul razboi impotriva SUA in care am putea, noi Al Quaeda, sa avem o sansa ar fi acela in care toti musulmanii s-ar uni intr-o singura vointa."

Dupa cum stim, planul a esuat. America nu si-a pierdut cumpatul, nu a incendiat nici macar o moschee, in schimb si-a pregatit pasii si si-a urmat planul lucid care tocmai a trecut cu succes in etapa finala a lui.

Atacul fundamentalist-nationalist al lui Victor Socaciu asupra oamenilor de bun simt din Romania nu are nimic din luciditatea criminala alquediana. Este ca atacul unei stiuci care nu vede mai departe de 5 centimetri asupra unei lingurite de inox. Atacul e prost, e sortit esecului inca din enunt si nu poate aduce decat ridicol persoanei mediocre care il rosteste. Dar asta nu inseamna ca nu merita analizat cu toata seriozitatea.

Eu l-am luat foarte in serios pe Victor Socaciu. L-am respectat si l-am facut egalul meu, pentru a intelege ce l-a facut sa afirme ceea ce a afirmat, pentru a intelege daca exista ceva periculos in toata aceasta ineptie. Si ce-am descoperit m-a ingrozit.

M-am pus in papucii castigatori ai lui Victor Socaciu si am vazut aievea Romania cucerita si purificata de el. Am vazut elevi care ardeau in curtea scolii carti de engleza si franceza, am vazut adulti aranjandu-si in oglinda gat-legaul si plecand la serviciu. Am vazut oameni la serviciu, apasand soarecele pentru a deschide dosare de pe discul dur, apoi citind pagini in linie din reteaua mondiala, traduse automat in romana de softuri guvernamentale specializate.

Am vazut tineri cineasti propunand refilmarea filmelor de oscar cu actori romani, pentru a darui publicului filme purificate de orice interventie straina periculoasa, filme corect nationaliste si capabile sa duca romanismul pe noi culmi de calitate a demersului artistic.L-am vazut pe Victor Socaciu zdranganind din nou la chitara sa si lacrimand sub tabloul lui Adrian Paunescu, pus in clasele de liceu in acelasi loc unde statea acum 22 de ani tovarasul Nicolae Ceausescu.

Vazand toate acestea am zambit si l-am iertat pe nostalgicul senil care vrea doar sa retraiasca propria lui tinerete. Insa zambetul meu a pierit imediat in fata unei realitati tulburatoare: imaginandu-mi lumea ideala in care Victor Socaciu vrea sa ne tarasca am vazut lumea reala in care traiesc - refuzand orice alta limba in afara de cea materna - marea majoritate a celor 1,5 milioane de maghiari din Covasna, Harghita si Targu Mures.

If you have something to shoot, shoot, don’t talk!

- The Ugly in filmul “The good, the bad and the ugly”

Cel care a murit cu adevarat in urma amenintarilor cu “lichidarea la modul propriu”, proferate de catre Sorin Ovidiu Vantu lui Sebastian Ghita este chiar proferatorul. Nimic nu te omoara mai definitiv – vorba creatorilor reclamei de la Raid antimolii – decat propriile cuvinte. Sorin Ovidiu Vantu s-a sinucis temeinic, apasat si consecvent cu fiecare fantasma mafiota pe care i-o rostea partenerului sau de afaceri, X Ghita.

Am ascultat cu atentie acea reala amenintate cu moartea, inregistrata amatoriceste de catre amenintat. Este neserioasa, idioata, rezervata in film personajelor care urmeaza sa dispara rapid dupa o asemenea replica. Realitatea bate filmul, caci deja asistam la dispretul unanim al scriitorilor de orice fel fata de Sorin Ovidiu Vantu.

Regele e gol si gol va ramane, caci singur si-a aruncat hainele si a facut striptease in public, distrugand orice urma de retinere in dispret a oamenilor fata de persoana-i, retinere care mai presupunea inca, in spatele greselilor evidente, existenta unei strategii, a unei gandiri in perspectiva a viitorului ex-mogul de presa.

Printre aberatiile hit-man-wannabe ale lui Sorin Ovidiu Vantu se strecoara mici indicii despre marile adevaruri din viata sa, despre marea goliciune a vietii sale. Sorin Ovidiu Vantu ii spune asa-zisei viitoare victime cu ce s-a ocupat el, uitand ca aceasta destainuire este incompatibila cu amenintarile. Un om care a ucis si care a si scapat de politie nu mai poate trai din fier vechi colectat si vandut in Italia. Este sub demnitatea oricarui criminal, fie el si ucrainiean. Mai bine omori un batran pentru doar 10 lei decat sa continui sa lucrezi part-time cu bulibasii care recupereaza metal furand macarale vechi. Asa ceva nici in filme nu s-ar vedea, doar daca regizorul ar dori sa arate decadenta la care a ajuns marele omorator de la inceputul povestii.

A urmat apoi a doua inregistrare, mai scurta de un minut, care darama si ea tot ce mai putea fi daramat. Sorin Ovidiu Vantu reuseste sa spuna cu subiect si predicat, apasat, cat de inguste ii sunt viziunile politice. Total rupt de realitate, Sorin Ovidiu Vantu prevede ceva ce niciun vanzator de previziuni pe votca ieftinanu ar spune, nici macar unui reporter de la B1Tv, anume ca Basescu are s-o numeasca prim-ministru pe Elena Udrea. E ca si cum ai spune ca Prigoana se pregateste s-o bage in camera deputatilor pe Bahmu, sau ca Bote ii face campanie Biancai sa ajunga in senat. Cat de retard politic trebuie sa fii sa crezi ca Traian Basescu va repeta greseala facuta cu Elena Basescu, cand prin introducerea ei in Parlamentul European, alaturi de mari lumini ale Romaniei, Gigi Becali, Laszlo Tokes si Vadim Tudor, i-a distrus practic viitorul?

Ca e un cabotin, stiam. Ca este un cabotin atat de patetic incat sa ti se face sila de prostia lui, demna de o emisiune a lui Dan Negru, asta abia acum am aflat. Sorin Ovidiu Vantu reuseste sa ne demonstreze ca este egalul unui vecin de coada la casa de marcat care se trezeste vorbind neintrebat si de care toata lumea vrea sa scape cat mai curand.

Si totusi, unde este acel Sorin Ovidiu Vantu care zapacea mintile oamenilor, facandu-i sa creada ca un Caritas cu stampila CEC-ului pe frontispiciu tine mai mult, chiar daca promite castiguri comparabile? Ei bine, Sorin Ovidiu Vantu are un secret.

Sorin Ovidiu Vantu este acel om talentat la a tine in mana un teanc mare de bani, asa cum un anumit tip de femei isi tin fusta scurta si si-o plimba prin fata ochilor din jurul ei. La fel ca acea femeie, Sorin Ovidiu Vantu stie sa se uite in ochii celor care se uita in teancul lui. Stie sa citeasca intr-o fractiune de secunda cat de pofta ii e fraierului din fata sa de bani cash, dar mai ales stie cat de mult isi va indoi coloana acel om. Ca un vultur care pare teribil de inteligent cand vaneaza, dar care de fapt nu stie a face nimic altceva, Vantu a stiut sa cumpere oameni. Atunci cand trebuia, cati trebuia, oferindu-le exact cat trebuia.

Acei oameni au creat pentru Vantu. Fiind un fost condamnat, deci neputand face ceea ce un on cu cazier alb poate face, Vantu avea si un motiv evident sa le ceara oamenilor sa puna si sa scoata castane in I din foc pentru el. Neputand fi administrator de firma, Vantu nici nu a putut fi condamnat. Neintelegand ca nu a avut decat mult noroc, Vantu si-a dus ulciorul la foarte multe fantani.

O varianta mai nereusita de Vantu este Gigi Becali. Cine vrea sa se convinga de acest lucru, sa caute pe net secventele cand Gigi Becali are bani multi in mana. Atunci este Gigi Becali cel mai sigur pe sine, cel mai echilibrat, cel mai inteligent. Cand simte atingerea banilor. Asa este si Sorin Ovidiu Vantu. Diferenta dintre cei doi, care a generat si diferenta de cifre din cifra de afaceri, este faptul ca Sorin Ovidiu Vantu nu s-a lasat niciodata filmat. Si nici inregistrat. Dar toate au – vedem astazi bine - un final.

Sorin Ovidiu Vantu va fi din ce in ce mai ocolit. Numai nemancatii vor mai “pune botul”, asa cum se spune in lumea lor. Nu se va prabusi rapid, asa cum nici Gigi Becali nu a facut-o. Dar nimic nu va mai fi ce a fost.

Si-au ramas doar unul.

Traian Basescu peste o suta de ani.

Dl. Cristian Tudor Popescu a lansat pe gandul.info o propunere interesanta:

"Chestia zilei de azi este următoarea: cum credeţi că vor fi pomeniţi Traian Băsescu şi epoca lui peste 100 de ani? Ca şi altă dată, voi analiza răspunsurile dumneavoastră."


Propunerea mi s-a parut interesanta si iata ce am scris:

The Traian Basescu’s legacy – 

100 years after his last day as The President of Romania (2004-2014)

“Lacrima lui Ovidiu” pare sa fi fost cea mai haioasa porecla a celui mai impopular presedinte din secolul trecut pe care fosta Republica a Romaniei - actualmente parte din regiunea balcanica a Statelor Unite ale Amero-Eurasiei - i-a avut inainte de completa integrare. Traian Basescu va ramane in istorie ca un personaj fascinant prin decadenta sa, prin machiavelismul direct si spontan, dar mai ales prin puterea sa de supravietuire in functie, un campion absolut al impopularitatii intr-o democratie: statistici electorale credibile din epoca l-au cotat de mai multe ori la mai putin de 5% popularitate.

Traian Basescu a fost oglinda perfecta a societatii care l-a nascut. Cu 100 de ani inaintea sa, un ilustru roman, IL Caragiale, negasind un final demn pentru cea mai mare comedie romaneasca scrisa vreodata “ O scrisoare pierduta”, inventeaza un personaj atat de odios fata de intrigile de dinaintea intrarii lui in scena, incat face ca fiecare personaj aparut pana in clipa aceea sa para un copil pe langa dansul. Mega-machiavelismul lui Agamita Dandanache, mega-odiosul de serviciu care salveaza mexican stand-off-ul caragialesc si-a gasit nasul 100 de ani mai tarziu.

Traian Basescu si-a inceput cariera ca primar al Bucurestiului, exterminand cainii si buticarii, doua forme de viata urate si detestate in acelasi timp. Il emasculeaza prin lacrimi pe inca virilul momentului – Petre Roman - si ii captureaza partidul. Continua sa planga si castiga alegerile prezidentiale “against all odds” impotriva unui partid comunist perfect renascut intr-o forma noua, proaspata, dar cu prea multe urme de sange in coltul gurii. Din nou “against all odds” reuseste sa “imbarlige” suficient de multi tigani din Romania si moldoveni din Basarabia si se realege presedinte al romanilor in 2009, pentru inca 5 ani.

Folosindu-se de ura pe care prostii o scot din ei nolens-volens, Traian Basescu reuseste ca timp de 5 ani, pana in ultima zi a mandatului sau, sa azmuta o categorie sociala impotriva altei categorii sociale. Remarcabile vor ramane in istoria tinutului Romania de dinainte de integrare campaniile “pensii nesimtite”  (2010-2011) si “concediul de mater-paternitate” (2013-2014) care au scindat isteric societatea romaneasca.

Desi izbucneste la doi ani dupa iesirea sa din scena, razboiul civil roman este bomba cu ceas pe care Traian Basescu a pregatit-o cuplului Antonescu-Ponta. Facand exact ce nu trebuia – anume platindu-si politele vechi din lunga perioada de opozitie -  presedintele Antonescu (2014-2016), impreuna cu premierul sau, Ponta (poreclit si Boc 2) arunca tara intr-un haos razbunator si numai interventia ONU ii opreste la timp pe romani sa nu se macelareasca intre ei. Cei 2204 de morti, dublul victimelor din 1989, sunt indirect victimele sale. Ion Iliescu inchide ochii linistit si razbunat: el, comunistul, are mult mai putin sange pe maini – 7 morti oficiali ai mineriadei – fata de Traian “securistul fara de dosar”.

Dintr-un exil auto-impus dupa dubioasa asasinare a fratelui – aproape sigur victima a oamenilor cu care facea afaceri – Traian Basescu continua sa planga pe video-blogul sau din Emiratele Arabe Unite pana cand boala il obliga sa posteze numai texte.

Desi si-a inceput presedentia cu o interesanta propunere de politica externa – “axa Washington-Londra-Chisinau-Bucuresti” – Traian Basescu se dovedeste a fi complet nul in aceasta privinta. Nu a anticipat secesiunea Ucrainei din 2018, nu a anticipat schimbarea de generatie din Rusia si aderarea acesteia la NATO si UE si a trait umilinta de a nu fi primit in tara sa in momentul uniunii Europei cu Statele Unite ale Americii.

In termeni golanesti, Traian Basescu a fost un iscusit smenar care a fraierit naiva Romanie zeci de ani, intarziindu-i dezvoltarea si atragand astfel asupra-i dispretul celorlalte tari. Uimitoare ramane lipsa sa de viziune de ansamblu, dar si a politicienilor care s-au lasat pacaliti de dansul. Razboiul civil roman din iunie 2016, urmat de asa zisii “ani masonici” – in care guvernatorul Mugur Isarescu devine presedintele tarii si cu marele ajutor al prezentei ONU in orasele romanesti asigura alegeri corecte prin care partidele post-decembriste sunt complet eliminate de pe scena politica romaneasca – raman ca ultima zbatere a serviciilor comuniste ce au supravietuit rascoalei din 1989.

Dupa anii de plumb ai Romaniei – epoca Basescu si Antonescu – vin anii in care “decreteii” – cei nascuti in preajma anului 1967 - se trezesc si se organizeaza in structuri politice noi, in acord perfect cu structurile europene. Inregistrarile video din acea perioada, discursurile politicienilor din acei ani sunt studiate si acum in universitati de prestigiu, ca un exemplu incredibil de psihoza decadenta colectiva.

Traian Basescu ramane in istorie ca un exemplu negativ de ce se poate intampla intr-o tara cand sistemul de valori al acesteia este naruit si tradat de sistemele de valori din jur.

SPAM - analiza de text

Mi-a placut mult textul primit pe mail si m-a inspirat. Il reproduc intai integral, apoi taiat si comentat.

ÎN BĂNCILE DIN ELVEȚIA & BELGIA AU FOST IDENTIFICATE PÂNĂ ACUM
CONTURILE GROPARILOR ȚĂRII, ȘI ANUME:
* ELENA UDREA - 1 MILIARD DE EURO
* TRAIAN BĂSESCU - 2,5 MILIARDE
* RADU BERCEANU - 4 MILIARDE
* ADRIEAN VIDEANU - 5 MILIARDE
* VASILE BLAGA - 4 MILIARDE


Din vremuri imemoriale, bandiţii s-au dat singuri în gât. Situaţia se
repetă şi acum, în România, cu gruparea de crimă organizată reunită în
jurul lui Traian Băsescu. De mai bine de 1 an de zile, aceşti mafioţi
se ameninţă şi se şantajează reciproc, după cum se vede si se stie.
Fiecare are impresia că ceilalţi au furat mai mult. Impresie bazată pe
fapte reale, după cum avea să se dovedească. În Ajunul Crăciunului,
mai exact vineri, 24 decembrie, la orele 11,30, Traian Băsescu i-a
chemat la ordine, într-o vilă de protocol de la Predeal, pe cei 3 cu
care a pornit la drum şi de care nu are loc Elena Udrea. E vorba de
Adriean Videanu, Vasile Blaga şi Radu Berceanu. Primii 2 au sosit la
timp, venind de la Bucureşti. După o oră, avea să vină, de la Craiova,
şi Radu Berceanu. Discuţia a fost una violentă, cu urlete animalice şi
ameninţări, şi a durat pînă la orele 14. La un moment dat, Băsescu
le-a pus în vedere să plece din partid, imediat după Anul Nou. Şi le-a
pus pe masă dovezile şi extrasele unor conturi bancare, aduse din
străinătate de un prieten arab al Elenei Udrea, agent al mai multor
Servicii Secrete. Astfel, conform acestor probe, cei 3 au depuse în
băncile străine următoarele sume: Vasile Blaga şi Radu Berceanu -
fiecare câte 4 miliarde de euro; Adriean Videanu - 5 miliarde. Cele
mai multe conturi se află în Elveţia şi Belgia. La câteva ore după ce
a plecat Banda celor 3 (mai precis, la 18), au "aterizat" şi Elena
Udrea şi arabul respectiv. Acesta e sirian şi are o reţea de hoteluri
la Paris, Bruxelles, Beirut, Abu Dhabi şi în alte oraşe şi staţiuni
turistice. Reamintim că "amanţii morţii" au sume ceva mai "modeste" în
băncile din străinătate: Traian Băsescu - 2,5 miliarde de euro; Elena
Udrea - 1 miliard. Normal că sunt invidioşi! Acelora care, poate, se
miră de mărimea colosală a sumelor le vom reaminti că cei 3
răufăcători au condus, ani de zile, ministere-cheie ale Guvernului
României: Interne, Transporturi, Economie. E inutil să precizăm cum au
putut tâlhări aceşti hoţi fondurile acelor ministere, dar şi
împrumuturile externe, în condiţiile în care NU i-a controlat nimeni.
În curând, vor FURA şi aerul pe care-l respirăm, BRAVO votangiilor
pomanagii pentru găleti portocalii, BRAVO celor care au pus botu' la
promisiunile lor mincinoase, ăstia ne-au adus la ananghie!!!


Am incercat sa intru in mintea omului care a scris aceasta poveste. A fost o calatorie fascinanta!
V-o impartasesc cu drag.


ÎN BĂNCILE DIN ELVEȚIA & BELGIA AU FOST IDENTIFICATE PÂNĂ ACUM
CONTURILE GROPARILOR ȚĂRII, ȘI ANUME:
* ELENA UDREA - 1 MILIARD DE EURO
* TRAIAN BĂSESCU - 2,5 MILIARDE
* RADU BERCEANU - 4 MILIARDE
* ADRIEAN VIDEANU - 5 MILIARDE
* VASILE BLAGA - 4 MILIARDE

In primul rand, sa nu aveti incredere niciodata in cei care “tzipa” in scris, scriind cu capitale. Este un semn de isterie nestapanita. Dar priviti cu atentie grija pentru a gasi "tz"-urile si "sh"-urile in capitale! Sunt niste litere batute in text ca niste cuie bizare in perete. De unde le-o fi luat autorul?

In al doilea rand, nu m-am putut stapani si am facut niste calcule: 16,5 miliarde euro in mainile a doar 5 oameni e enorm. Hai sa facem o comparatie. Bill Gates, dupa o viata de munca si de inventii geniale, are, in net, $54 miliarde. Nu aberez, iata sursa:  http://en.wikipedia.org/wiki/Bill_Gates

La cota de 1,3 dolari pe euro, Bill Gates are deci o avere de 41,5 miliarde euro. Cei cinci nesimtiti ar avea un pic mai mult decat o treime din Bill Gates. Si acum hai sa cugetam: Bill a fondat Microsoft in 1975, adica acum 35 de ani. Cei 5 locotenenti PDL sunt la putere doar din 2004, deci de 6 ani. In primii 4 ani din aceasta perioada prim-ministru a fost Calin Popescu Tariceanu, care in nici un caz nu a impartit vreun ban cu ei. Mai ramane deci perioada 2008-2010, perioada in care, e adevarat, au avut toata puterea, dar au impartit-o timp de 7 luni inainte de alegerile prezidentiale cu PSD, iar acum o impart cu UDMR si UNPR. Hai de dragul comparatiei sa spunem ca n-au impartit nimic cu nimeni, au luat ei totul si ceilalti membri PDL traiesc doar din salariu.

Inseamna ca cei 5 cretini fruntasi ai PDL-ului au castigat in 6 ani, neavand nicio companie sau fabrica de ceva, au castigat deci o treime din cat a castigat cel mai mare inventator de software din lume timp de 35 de ani. Tare!...

In al treilea rand m-a socat altceva: unde sunt celelalte partide? Despre Adrian Nastase se spunea, acum vreo 7-8 ani cum ca ar fi strans 1 sau 2 miliarde de euro cash. De ce nu mai spune nimeni nimic de el? Oare n-ar trebui pus si el pe lista, ca gropar mai batran al tarii? Si alaturi de el si Tariceanu, de la PNL si Verestoy Atilla de la UDMR? In fine...

In al patrulea rand observ ca Traian Basescu e cam mic copil in fata lui Videanu, care-i dublu ca euroi. Cum asa? TB e chiar pe locul 4 in topul averilor PDL. Mai sa fie? E o noutate: aflu ca Berceanu, Videanu si Blaga ii scuipa seminte in cap lui Traian Basescu, saracu!

In al cincilea si ultimul rand m-au socat cifrele rotunde, toate divizibile cu 5, toate multiplii de jumatati de miliard. Ca sa nu mai vorbesc ca daca cei 5 membri marcanti ai PDL-ului ar avea asemenea averi, in mod logic, distributiv, linia a doua de apropiati ar avea undeva la cateva sute de milioane fiecare, esalonul 3 sa zicem zeci de milioane fiecare, esalonul 4 undeva la cateva milioane fiecare si tot asa, pana la femei de serviciu care clar au cate un Tuareg in garajul vilei de la munte si un Q7 in fata blocului. Tare, nu?... Sa continuam.

Din vremuri imemoriale, bandiţii s-au dat singuri în gât.

Asta chiar mi-a dat lacrimile. Tare!

Situaţia se repetă şi acum, în România, cu gruparea de crimă organizată reunită în
jurul lui Traian Băsescu. De mai bine de 1 an de zile, aceşti mafioţi
se ameninţă şi se şantajează reciproc, după cum se vede si se stie.

Eu chiar mi-am imaginat-o pe Udrea aruncandu-i in zeflemea lui Basescu: “Buey, chiorule, adica tu, ce, ai ceva in plus ca noi ca sa furi mai mult decat noi? Ia, hai, marca banu’ aici la fata, ca eu muncesc de ma spetesc si tu nu faci nimic!”

Fiecare are impresia că ceilalţi au furat mai mult. Impresie bazată pe
fapte reale, după cum avea să se dovedească. În Ajunul Crăciunului,
mai exact vineri, 24 decembrie,

- am verificat, 24 dec a cazut vineri in 2010. Poate e singura data exacta din tot acest text

- la orele 11,30, - wow – si daca era ora 12:30? Conteaza? In fine!

- Traian Băsescu i-a
chemat la ordine, într-o vilă de protocol de la Predeal, pe cei 3 cu
care a pornit la drum şi de care nu are loc Elena Udrea. E vorba de
Adriean Videanu, Vasile Blaga şi Radu Berceanu.

– Aaa, deci asta era conflictul: el si cu ea au impreuna doar 3,5 miliarde de euro si ailalti 3 au 13 miliarde euro. Da, inteleg, era prea mare diferenta. Corect.

- Primii 2 au sosit la
timp, venind de la Bucureşti. După o oră, avea să vină, de la Craiova,
şi Radu Berceanu.

– Moama, ce road movie! Deci nenea asta e din servicii, sau cum? Stie tot, vede tot, urmareste demiurgic din satelit, puncteaza la catastif orele si minutele de intarziere.

Discuţia a fost una violentă, cu urlete animalice şi
ameninţări, şi a durat pînă la orele 14.

Deci daca adaugam o ora de intarziere a lui Radu Berceanu si scadem din ora finala, ies 90 de minute de urlete si amenintari. Corect, se poate. Desi regusesti in primele 15 minute de urlete. In fine, poate presedintii sunt mai tari in corzi vocale. Sa nu ne impotmolim.

La un moment dat, Băsescu
le-a pus în vedere să plece din partid, imediat după Anul Nou. Şi le-a
pus pe masă dovezile şi extrasele unor conturi bancare, aduse din
străinătate de un prieten arab al Elenei Udrea, agent al mai multor
Servicii Secrete.

Nebunie! Scriitorul asta fumeaza chestii tari, pe bune! Sa revenim: deci Basescu urla 90 de minute, ameninta, vede ca n-o scoate la capat si scoate hartiile. Si rupe masa cu ele. De unde provin hartiile? Nici mai mult, nici mai putin de la un prieten arab al Elenei Udrea, agent al mai multor Servicii Secrete scrise cu “S” mare in semn de respect. Deci un tip, arab, vine la Elena Udrea si spune: “Buna ziua! Sunt un arab si n-am de vanzare niciun El Zorab, dar fiind membru al mai multor servicii secrete – uitati legitimatiile, va rog, cu cotizatia platita la zi si stampila edificatoare – va fac eu un xerox cu extrasele de cont ale dusmanilor tradatori de tara cu care v-ati incurcat in partid.” Superb! Nu-i asa ca-i ca in filmele cu Alain Delon? Poate chiar o fi avut un parpalac d-ala cu oaie mitoasa pe dedesubt.

Astfel, conform acestor probe, cei 3 au depuse în
băncile străine următoarele sume: Vasile Blaga şi Radu Berceanu -
fiecare câte 4 miliarde de euro; Adriean Videanu - 5 miliarde. Cele
mai multe conturi se află în Elveţia şi Belgia.

Deci domnul arab, agent al mai multor Servicii Secrete – parca sunt comitetele si comitziile lui Nenea Iancu – s-a dus la bancile din Belgia si Elvetia si mai multe alte tari si a dat print la conturile celor 3 si a facut suma si i-a dat prietenei sale documentele, care i le-a aratat lui Traian Basescu care, pe buna dreptate, a urlat in consecinta si a amenintat 90 de minute.

La câteva ore după ce
a plecat Banda celor 3 (mai precis, la 18), au "aterizat" şi Elena
Udrea şi arabul respectiv.

A, stai ca acum inteleg. Deci aia 3 pleaca, ramane Base trist cateva ore, adica de la 14 la 18, deci 4 ore, timp in care poate o fi si plans, - nu vom stii niciodata - si i-a intampinat spre seara pe Elena si prietenul cu legitimatii multiple.

Acesta e sirian şi are o reţea de hoteluri
la Paris, Bruxelles, Beirut, Abu Dhabi şi în alte oraşe şi staţiuni
turistice.

A! Clar! Deci de-aici i-a prins, din hoteluri. Adica acest Paris Hilton al spionajului orientului apropiat – ca avere, nu ca frumusete – nesuportand umilinta la care TB si Udrea sunt supusi in sanul propriului lor cartel, avand doar 3,5 miliarde fata de 13 miliarde cat au cei 3 ticalosi portocalii, se hotaraste sa uzeze de potenta sa financiara si informationala ca sa restabileasca balanta de putere din incredibil de bogata in bani negri tara numita Romania. Sa ne oprim un pic asupra acestui Harap Alb, acest salvator de lideri PDL. Ce stim despre el, deci? Ca e in serviciul mai multor Servicii Secrete si ca are mai multe hoteluri, in capitala Emiratelor, Abu Dhabi, in Bruxelles, capitala Belgiei, In Beirut, Capitala Libanului si in Paris, capitala Frantei. Desi este sirian, nu are niciun hotel acasa. Poate pentru ca scriitorul nostru nu stie nici macar care este capitala Siriei si ii e lene sa caute pe google? Sau poate pentru ca a confundat Abu Dhabi – capitala Emiratelor Arabe Unite cu Damascul? Nu vom stii niciodata...

In fine, sa nu ne impiedicam de acest marunt lucru. Sa presupunem ca serviciile siriene nu-i permit sa aiba hotel in Siria, poate nu e voie. Dar sa ai o retea de hoteluri in 4 capitale superbe ale lumii si sa-ti pierzi weekendul de dinaintea punerii ghetutelor sub brad – n-am uitat, suntem pe data de 24 decembrie, vineri, 2010, ora 18:00 – sa-ti pierzi acest unic weekend din an, repet, intr-o vila de protocol de la Predeal, Romania, unde n-ai hotel, dar trebuie sa fii alaturi de prietena ta, Elena Udrea, zau ca nu inteleg. Adica tu ca super-spion ce te afli ii trimiti lui Traian Basescu prin fax hartiile incriminatoare - pentru ca ele au fost aratate celor 3 cu 4 ore inainte ca sirianul sa ajunga la vila de protocol – si apoi “aterizezi” (nu patrund sensul ghilimelelor, o fi vreun cod pentru elicopter) tot la vila de protocol ca sa ce? De ce mai ai nevoie sa aterizezi la Bucuresti, sa risti sa te prinda un paparate mai citit cu posesorii de retele hoteliere, sa poata cei trei sa faca legatura dintre vizita sa si printurile conturilor lor, sa le vina ideea sa se razbune furandu-ti hartia igienica din camerele de hotel, de exemplu? Pai, chiar asa? Uiti alaturi de prietena ta romanca tot ceea ce te-au invatat atatea si atatea servicii secrete? Of! Sa vedem mai departe, poate deslusim ceva din finalul epistolei.

Reamintim că "amanţii morţii" au sume ceva mai "modeste" în
băncile din străinătate: Traian Băsescu - 2,5 miliarde de euro; Elena
Udrea - 1 miliard. Normal că sunt invidioşi!

Nu prea inteleg de ce amantii mortii? Mor pasarile in jurul lor atunci cand se giugiulesc? Se ofilesc plantele atunci cand prin parul Elenei, Traian isi trece palma cea batatorita de atata carma pe mari si pe oceane? Greu de crezut! Dar de ce invidiosi? Tocmai le-au aratat celor 3 ca serviciile a mai multe state s-au unit si le-au dat in vileag escrocheria si lipsa de prietenie, ei tragandu-si mult prea mult din spaguta pe care ar trebui s-o imparta.

Acelora care, poate, se
miră de mărimea colosală a sumelor le vom reaminti că cei 3
răufăcători au condus, ani de zile, ministere-cheie ale Guvernului
României: Interne, Transporturi, Economie.

Gata, am inteles: deci Internele, Transporturile si Economia sunt mult mai tari decat Microsoft, pentru ca au produs in numai 2 ani pentru cei 5 miliardari PDL cat Microsoft a produs in 12 ani pentru Bill Gates (am impartit la 3 cei 35 ani de Microsoft). Pai inseamna ca cele 3 ministere romanesti sunt cele mai tari din lume, reusind sa spulbere o firma mondiala, cu o crestere continua. WOW! Moama, ce tari suntem, frate!

E inutil să precizăm cum au
putut tâlhări aceşti hoţi fondurile acelor ministere,

- nu, nu, NU! Nu e deloc inutil! Te rog, anonimule scriitor, explica-mi si mie cum rasar miliardele din pamant din piatra seaca? Cum produce ministerul de interne miliarde pentru Blaga? Tiparesc euroi, sau cum? Ah, nu ma lasa neexplicat prietene anonim! Vroiam si eu sa inteleg ce se intampla si cum niste prostovani si agramati castiga umilitor de mult in comparatie cu Bill Gates? Ah, de ce nu ne explici?....

dar şi
împrumuturile externe, în condiţiile în care NU i-a controlat nimeni.

Ba i-a controlat arabul lui Udrea, posesorul unei retele de hoteluri in cel putin 4 capitale ale lumii. Tot a descoperit el: tot-tot-tot, pana la ultimul miliard de euro! Remarcati, va rog, pe sfarsit de opera literara isterica, revenirea fina, a CAPITALELOR in cuvinte cheie!

În curând, vor FURA şi aerul pe care-l respirăm, BRAVO votangiilor
pomanagii pentru găleti portocalii, BRAVO celor care au pus botu' la
promisiunile lor mincinoase, ăstia ne-au adus la ananghie!!!

Eu as fi pus accent pe "AER", nu pe "FURT", dar, in fine. Dar?... Pai cum? Gata? S-a terminat? Pai stai, bre, ca nu inteleg: adica in ajunul Craciunului, inaintea punerii de cadouri in ghetute, fiecare la bradul lui, Base ii cheama la Predeal, la o vila de protocol pe cei 3 rau impartitori de miliarde. Unul intarzie o ora, drept pentru care nu se intampla nimic. Vine intarziatul, Base urla si ameninta timp de 90 de minute, aia 3 nu cedeaza, apoi base tranteste pe masa hartiile incriminatoare. LE cere demisia si aia pleaca fiecare la ghetutele de sub bradul sau si nu-si dau demisia pentru ca si-o dadusera deja: Vasile Blaga pe 27 septembrie 2010 , dupa cum bine stim, iar ceilalti doi fusesera deja remaniati din 2 septembrie 2010. Deci din ce sa-si mai dea demisiile? Din ce le-a mai ramas, adica din functiile din partid?

In fine, sa ramanem la firul logic al povestii. Deci pleaca baietii, Traian Basescu ramane singur vreo 4 ore, timp in care nu stim ce s-a intamplat, insa stim ca Elena Udrea a sosit la ora 18:00 cu acest Dodi Fayed al ei, multi-hotelier posesor in 4 capitale ale lumii, dar preferator de Predeal – vila de protocol – in ajun de Craciun.

Povestitorul nu ne ajuta. El ne lasa balta cu povestea, exact cand echipa mini-miliardara ii pusese la colt pe cei 3 ticalosi. Ar fi urmat o petrecere, poate cu ceva sex, in care am fi aflat ce inseamna misterioasa sintagma “amantii mortii”. Ar fi urmat o sarbatoare a serviciilor romano-siriene, in care probabil s-ar fi parafat un posibil turism romanesc catre cele cel putin 4 hoteluri ale sirianului, asa, ca sa miroasa a zacusca si a palinca pe acele holuri, astfel incat sa trezeasca simturile amortite ale aristocratilor de acolo care ar urma sa vina puhoaie in Romania, sa o salveze prin turism.

Ce pacat ca tigara cu substante tari si interzise s-a terminat si anonimul scriitor nu a mai putut sa ne impartaseasca nimic din superbul haos din capsorul sau! Am fi aflat, poate, unde se ascund masonii si – cine stie? – in ce manastire secreta din Nordul Bucovinei s-ar afla Sfantul Graal si unde sub Bucegi este acea bucata de kryptonit care respinge atacurile psihotronice la care este supusa constant Romania.

Asta e! Poate alta data vom mai afla cate ceva.