joi, 7 aprilie 2011

Traian Basescu peste o suta de ani.

Dl. Cristian Tudor Popescu a lansat pe gandul.info o propunere interesanta:

"Chestia zilei de azi este următoarea: cum credeţi că vor fi pomeniţi Traian Băsescu şi epoca lui peste 100 de ani? Ca şi altă dată, voi analiza răspunsurile dumneavoastră."


Propunerea mi s-a parut interesanta si iata ce am scris:



The Traian Basescu’s legacy – 
100 years after his last day as The President of Romania (2004-2014)

“Lacrima lui Ovidiu” pare sa fi fost cea mai haioasa porecla a celui mai impopular presedinte din secolul trecut pe care fosta Republica a Romaniei - actualmente parte din regiunea balcanica a Statelor Unite ale Amero-Eurasiei - i-a avut inainte de completa integrare. Traian Basescu va ramane in istorie ca un personaj fascinant prin decadenta sa, prin machiavelismul direct si spontan, dar mai ales prin puterea sa de supravietuire in functie, un campion absolut al impopularitatii intr-o democratie: statistici electorale credibile din epoca l-au cotat de mai multe ori la mai putin de 5% popularitate.

Traian Basescu a fost oglinda perfecta a societatii care l-a nascut. Cu 100 de ani inaintea sa, un ilustru roman, IL Caragiale, negasind un final demn pentru cea mai mare comedie romaneasca scrisa vreodata “ O scrisoare pierduta”, inventeaza un personaj atat de odios fata de intrigile de dinaintea intrarii lui in scena, incat face ca fiecare personaj aparut pana in clipa aceea sa para un copil pe langa dansul. Mega-machiavelismul lui Agamita Dandanache, mega-odiosul de serviciu care salveaza mexican stand-off-ul caragialesc si-a gasit nasul 100 de ani mai tarziu.

Traian Basescu si-a inceput cariera ca primar al Bucurestiului, exterminand cainii si buticarii, doua forme de viata urate si detestate in acelasi timp. Il emasculeaza prin lacrimi pe inca virilul momentului – Petre Roman - si ii captureaza partidul. Continua sa planga si castiga alegerile prezidentiale “against all odds” impotriva unui partid comunist perfect renascut intr-o forma noua, proaspata, dar cu prea multe urme de sange in coltul gurii. Din nou “against all odds” reuseste sa “imbarlige” suficient de multi tigani din Romania si moldoveni din Basarabia si se realege presedinte al romanilor in 2009, pentru inca 5 ani.

Folosindu-se de ura pe care prostii o scot din ei nolens-volens, Traian Basescu reuseste ca timp de 5 ani, pana in ultima zi a mandatului sau, sa azmuta o categorie sociala impotriva altei categorii sociale. Remarcabile vor ramane in istoria tinutului Romania de dinainte de integrare campaniile “pensii nesimtite”  (2010-2011) si “concediul de mater-paternitate” (2013-2014) care au scindat isteric societatea romaneasca.

Desi izbucneste la doi ani dupa iesirea sa din scena, razboiul civil roman este bomba cu ceas pe care Traian Basescu a pregatit-o cuplului Antonescu-Ponta. Facand exact ce nu trebuia – anume platindu-si politele vechi din lunga perioada de opozitie -  presedintele Antonescu (2014-2016), impreuna cu premierul sau, Ponta (poreclit si Boc 2) arunca tara intr-un haos razbunator si numai interventia ONU ii opreste la timp pe romani sa nu se macelareasca intre ei. Cei 2204 de morti, dublul victimelor din 1989, sunt indirect victimele sale. Ion Iliescu inchide ochii linistit si razbunat: el, comunistul, are mult mai putin sange pe maini – 7 morti oficiali ai mineriadei – fata de Traian “securistul fara de dosar”.

Dintr-un exil auto-impus dupa dubioasa asasinare a fratelui – aproape sigur victima a oamenilor cu care facea afaceri – Traian Basescu continua sa planga pe video-blogul sau din Emiratele Arabe Unite pana cand boala il obliga sa posteze numai texte.

Desi si-a inceput presedentia cu o interesanta propunere de politica externa – “axa Washington-Londra-Chisinau-Bucuresti” – Traian Basescu se dovedeste a fi complet nul in aceasta privinta. Nu a anticipat secesiunea Ucrainei din 2018, nu a anticipat schimbarea de generatie din Rusia si aderarea acesteia la NATO si UE si a trait umilinta de a nu fi primit in tara sa in momentul uniunii Europei cu Statele Unite ale Americii.

In termeni golanesti, Traian Basescu a fost un iscusit smenar care a fraierit naiva Romanie zeci de ani, intarziindu-i dezvoltarea si atragand astfel asupra-i dispretul celorlalte tari. Uimitoare ramane lipsa sa de viziune de ansamblu, dar si a politicienilor care s-au lasat pacaliti de dansul. Razboiul civil roman din iunie 2016, urmat de asa zisii “ani masonici” – in care guvernatorul Mugur Isarescu devine presedintele tarii si cu marele ajutor al prezentei ONU in orasele romanesti asigura alegeri corecte prin care partidele post-decembriste sunt complet eliminate de pe scena politica romaneasca – raman ca ultima zbatere a serviciilor comuniste ce au supravietuit rascoalei din 1989.

Dupa anii de plumb ai Romaniei – epoca Basescu si Antonescu – vin anii in care “decreteii” – cei nascuti in preajma anului 1967 - se trezesc si se organizeaza in structuri politice noi, in acord perfect cu structurile europene. Inregistrarile video din acea perioada, discursurile politicienilor din acei ani sunt studiate si acum in universitati de prestigiu, ca un exemplu incredibil de psihoza decadenta colectiva.

Traian Basescu ramane in istorie ca un exemplu negativ de ce se poate intampla intr-o tara cand sistemul de valori al acesteia este naruit si tradat de sistemele de valori din jur.




miercuri, 26 ianuarie 2011

SPAM - analiza de text

Mi-a placut mult textul primit pe mail si m-a inspirat. Il reproduc intai integral, apoi taiat si comentat.

ÎN BĂNCILE DIN ELVEȚIA & BELGIA AU FOST IDENTIFICATE PÂNĂ ACUM
CONTURILE GROPARILOR ȚĂRII, ȘI ANUME:
* ELENA UDREA - 1 MILIARD DE EURO
* TRAIAN BĂSESCU - 2,5 MILIARDE
* RADU BERCEANU - 4 MILIARDE
* ADRIEAN VIDEANU - 5 MILIARDE
* VASILE BLAGA - 4 MILIARDE


Din vremuri imemoriale, bandiţii s-au dat singuri în gât. Situaţia se
repetă şi acum, în România, cu gruparea de crimă organizată reunită în
jurul lui Traian Băsescu. De mai bine de 1 an de zile, aceşti mafioţi
se ameninţă şi se şantajează reciproc, după cum se vede si se stie.
Fiecare are impresia că ceilalţi au furat mai mult. Impresie bazată pe
fapte reale, după cum avea să se dovedească. În Ajunul Crăciunului,
mai exact vineri, 24 decembrie, la orele 11,30, Traian Băsescu i-a
chemat la ordine, într-o vilă de protocol de la Predeal, pe cei 3 cu
care a pornit la drum şi de care nu are loc Elena Udrea. E vorba de
Adriean Videanu, Vasile Blaga şi Radu Berceanu. Primii 2 au sosit la
timp, venind de la Bucureşti. După o oră, avea să vină, de la Craiova,
şi Radu Berceanu. Discuţia a fost una violentă, cu urlete animalice şi
ameninţări, şi a durat pînă la orele 14. La un moment dat, Băsescu
le-a pus în vedere să plece din partid, imediat după Anul Nou. Şi le-a
pus pe masă dovezile şi extrasele unor conturi bancare, aduse din
străinătate de un prieten arab al Elenei Udrea, agent al mai multor
Servicii Secrete. Astfel, conform acestor probe, cei 3 au depuse în
băncile străine următoarele sume: Vasile Blaga şi Radu Berceanu -
fiecare câte 4 miliarde de euro; Adriean Videanu - 5 miliarde. Cele
mai multe conturi se află în Elveţia şi Belgia. La câteva ore după ce
a plecat Banda celor 3 (mai precis, la 18), au "aterizat" şi Elena
Udrea şi arabul respectiv. Acesta e sirian şi are o reţea de hoteluri
la Paris, Bruxelles, Beirut, Abu Dhabi şi în alte oraşe şi staţiuni
turistice. Reamintim că "amanţii morţii" au sume ceva mai "modeste" în
băncile din străinătate: Traian Băsescu - 2,5 miliarde de euro; Elena
Udrea - 1 miliard. Normal că sunt invidioşi! Acelora care, poate, se
miră de mărimea colosală a sumelor le vom reaminti că cei 3
răufăcători au condus, ani de zile, ministere-cheie ale Guvernului
României: Interne, Transporturi, Economie. E inutil să precizăm cum au
putut tâlhări aceşti hoţi fondurile acelor ministere, dar şi
împrumuturile externe, în condiţiile în care NU i-a controlat nimeni.
În curând, vor FURA şi aerul pe care-l respirăm, BRAVO votangiilor
pomanagii pentru găleti portocalii, BRAVO celor care au pus botu' la
promisiunile lor mincinoase, ăstia ne-au adus la ananghie!!!


Am incercat sa intru in mintea omului care a scris aceasta poveste. A fost o calatorie fascinanta!
V-o impartasesc cu drag.


ÎN BĂNCILE DIN ELVEȚIA & BELGIA AU FOST IDENTIFICATE PÂNĂ ACUM
CONTURILE GROPARILOR ȚĂRII, ȘI ANUME:
* ELENA UDREA - 1 MILIARD DE EURO
* TRAIAN BĂSESCU - 2,5 MILIARDE
* RADU BERCEANU - 4 MILIARDE
* ADRIEAN VIDEANU - 5 MILIARDE
* VASILE BLAGA - 4 MILIARDE

In primul rand, sa nu aveti incredere niciodata in cei care “tzipa” in scris, scriind cu capitale. Este un semn de isterie nestapanita. Dar priviti cu atentie grija pentru a gasi "tz"-urile si "sh"-urile in capitale! Sunt niste litere batute in text ca niste cuie bizare in perete. De unde le-o fi luat autorul?

In al doilea rand, nu m-am putut stapani si am facut niste calcule: 16,5 miliarde euro in mainile a doar 5 oameni e enorm. Hai sa facem o comparatie. Bill Gates, dupa o viata de munca si de inventii geniale, are, in net, $54 miliarde. Nu aberez, iata sursa:  http://en.wikipedia.org/wiki/Bill_Gates

La cota de 1,3 dolari pe euro, Bill Gates are deci o avere de 41,5 miliarde euro. Cei cinci nesimtiti ar avea un pic mai mult decat o treime din Bill Gates. Si acum hai sa cugetam: Bill a fondat Microsoft in 1975, adica acum 35 de ani. Cei 5 locotenenti PDL sunt la putere doar din 2004, deci de 6 ani. In primii 4 ani din aceasta perioada prim-ministru a fost Calin Popescu Tariceanu, care in nici un caz nu a impartit vreun ban cu ei. Mai ramane deci perioada 2008-2010, perioada in care, e adevarat, au avut toata puterea, dar au impartit-o timp de 7 luni inainte de alegerile prezidentiale cu PSD, iar acum o impart cu UDMR si UNPR. Hai de dragul comparatiei sa spunem ca n-au impartit nimic cu nimeni, au luat ei totul si ceilalti membri PDL traiesc doar din salariu.

Inseamna ca cei 5 cretini fruntasi ai PDL-ului au castigat in 6 ani, neavand nicio companie sau fabrica de ceva, au castigat deci o treime din cat a castigat cel mai mare inventator de software din lume timp de 35 de ani. Tare!...

In al treilea rand m-a socat altceva: unde sunt celelalte partide? Despre Adrian Nastase se spunea, acum vreo 7-8 ani cum ca ar fi strans 1 sau 2 miliarde de euro cash. De ce nu mai spune nimeni nimic de el? Oare n-ar trebui pus si el pe lista, ca gropar mai batran al tarii? Si alaturi de el si Tariceanu, de la PNL si Verestoy Atilla de la UDMR? In fine...

In al patrulea rand observ ca Traian Basescu e cam mic copil in fata lui Videanu, care-i dublu ca euroi. Cum asa? TB e chiar pe locul 4 in topul averilor PDL. Mai sa fie? E o noutate: aflu ca Berceanu, Videanu si Blaga ii scuipa seminte in cap lui Traian Basescu, saracu!

In al cincilea si ultimul rand m-au socat cifrele rotunde, toate divizibile cu 5, toate multiplii de jumatati de miliard. Ca sa nu mai vorbesc ca daca cei 5 membri marcanti ai PDL-ului ar avea asemenea averi, in mod logic, distributiv, linia a doua de apropiati ar avea undeva la cateva sute de milioane fiecare, esalonul 3 sa zicem zeci de milioane fiecare, esalonul 4 undeva la cateva milioane fiecare si tot asa, pana la femei de serviciu care clar au cate un Tuareg in garajul vilei de la munte si un Q7 in fata blocului. Tare, nu?... Sa continuam.

Din vremuri imemoriale, bandiţii s-au dat singuri în gât.

Asta chiar mi-a dat lacrimile. Tare!

Situaţia se repetă şi acum, în România, cu gruparea de crimă organizată reunită în
jurul lui Traian Băsescu. De mai bine de 1 an de zile, aceşti mafioţi
se ameninţă şi se şantajează reciproc, după cum se vede si se stie.

Eu chiar mi-am imaginat-o pe Udrea aruncandu-i in zeflemea lui Basescu: “Buey, chiorule, adica tu, ce, ai ceva in plus ca noi ca sa furi mai mult decat noi? Ia, hai, marca banu’ aici la fata, ca eu muncesc de ma spetesc si tu nu faci nimic!”

Fiecare are impresia că ceilalţi au furat mai mult. Impresie bazată pe
fapte reale, după cum avea să se dovedească. În Ajunul Crăciunului,
mai exact vineri, 24 decembrie,

- am verificat, 24 dec a cazut vineri in 2010. Poate e singura data exacta din tot acest text

- la orele 11,30, - wow – si daca era ora 12:30? Conteaza? In fine!

- Traian Băsescu i-a
chemat la ordine, într-o vilă de protocol de la Predeal, pe cei 3 cu
care a pornit la drum şi de care nu are loc Elena Udrea. E vorba de
Adriean Videanu, Vasile Blaga şi Radu Berceanu.

– Aaa, deci asta era conflictul: el si cu ea au impreuna doar 3,5 miliarde de euro si ailalti 3 au 13 miliarde euro. Da, inteleg, era prea mare diferenta. Corect.

- Primii 2 au sosit la
timp, venind de la Bucureşti. După o oră, avea să vină, de la Craiova,
şi Radu Berceanu.

– Moama, ce road movie! Deci nenea asta e din servicii, sau cum? Stie tot, vede tot, urmareste demiurgic din satelit, puncteaza la catastif orele si minutele de intarziere.

Discuţia a fost una violentă, cu urlete animalice şi
ameninţări, şi a durat pînă la orele 14.

Deci daca adaugam o ora de intarziere a lui Radu Berceanu si scadem din ora finala, ies 90 de minute de urlete si amenintari. Corect, se poate. Desi regusesti in primele 15 minute de urlete. In fine, poate presedintii sunt mai tari in corzi vocale. Sa nu ne impotmolim.

La un moment dat, Băsescu
le-a pus în vedere să plece din partid, imediat după Anul Nou. Şi le-a
pus pe masă dovezile şi extrasele unor conturi bancare, aduse din
străinătate de un prieten arab al Elenei Udrea, agent al mai multor
Servicii Secrete.

Nebunie! Scriitorul asta fumeaza chestii tari, pe bune! Sa revenim: deci Basescu urla 90 de minute, ameninta, vede ca n-o scoate la capat si scoate hartiile. Si rupe masa cu ele. De unde provin hartiile? Nici mai mult, nici mai putin de la un prieten arab al Elenei Udrea, agent al mai multor Servicii Secrete scrise cu “S” mare in semn de respect. Deci un tip, arab, vine la Elena Udrea si spune: “Buna ziua! Sunt un arab si n-am de vanzare niciun El Zorab, dar fiind membru al mai multor servicii secrete – uitati legitimatiile, va rog, cu cotizatia platita la zi si stampila edificatoare – va fac eu un xerox cu extrasele de cont ale dusmanilor tradatori de tara cu care v-ati incurcat in partid.” Superb! Nu-i asa ca-i ca in filmele cu Alain Delon? Poate chiar o fi avut un parpalac d-ala cu oaie mitoasa pe dedesubt.

Astfel, conform acestor probe, cei 3 au depuse în
băncile străine următoarele sume: Vasile Blaga şi Radu Berceanu -
fiecare câte 4 miliarde de euro; Adriean Videanu - 5 miliarde. Cele
mai multe conturi se află în Elveţia şi Belgia.

Deci domnul arab, agent al mai multor Servicii Secrete – parca sunt comitetele si comitziile lui Nenea Iancu – s-a dus la bancile din Belgia si Elvetia si mai multe alte tari si a dat print la conturile celor 3 si a facut suma si i-a dat prietenei sale documentele, care i le-a aratat lui Traian Basescu care, pe buna dreptate, a urlat in consecinta si a amenintat 90 de minute.

La câteva ore după ce
a plecat Banda celor 3 (mai precis, la 18), au "aterizat" şi Elena
Udrea şi arabul respectiv.

A, stai ca acum inteleg. Deci aia 3 pleaca, ramane Base trist cateva ore, adica de la 14 la 18, deci 4 ore, timp in care poate o fi si plans, - nu vom stii niciodata - si i-a intampinat spre seara pe Elena si prietenul cu legitimatii multiple.

Acesta e sirian şi are o reţea de hoteluri
la Paris, Bruxelles, Beirut, Abu Dhabi şi în alte oraşe şi staţiuni
turistice.

A! Clar! Deci de-aici i-a prins, din hoteluri. Adica acest Paris Hilton al spionajului orientului apropiat – ca avere, nu ca frumusete – nesuportand umilinta la care TB si Udrea sunt supusi in sanul propriului lor cartel, avand doar 3,5 miliarde fata de 13 miliarde cat au cei 3 ticalosi portocalii, se hotaraste sa uzeze de potenta sa financiara si informationala ca sa restabileasca balanta de putere din incredibil de bogata in bani negri tara numita Romania. Sa ne oprim un pic asupra acestui Harap Alb, acest salvator de lideri PDL. Ce stim despre el, deci? Ca e in serviciul mai multor Servicii Secrete si ca are mai multe hoteluri, in capitala Emiratelor, Abu Dhabi, in Bruxelles, capitala Belgiei, In Beirut, Capitala Libanului si in Paris, capitala Frantei. Desi este sirian, nu are niciun hotel acasa. Poate pentru ca scriitorul nostru nu stie nici macar care este capitala Siriei si ii e lene sa caute pe google? Sau poate pentru ca a confundat Abu Dhabi – capitala Emiratelor Arabe Unite cu Damascul? Nu vom stii niciodata...

In fine, sa nu ne impiedicam de acest marunt lucru. Sa presupunem ca serviciile siriene nu-i permit sa aiba hotel in Siria, poate nu e voie. Dar sa ai o retea de hoteluri in 4 capitale superbe ale lumii si sa-ti pierzi weekendul de dinaintea punerii ghetutelor sub brad – n-am uitat, suntem pe data de 24 decembrie, vineri, 2010, ora 18:00 – sa-ti pierzi acest unic weekend din an, repet, intr-o vila de protocol de la Predeal, Romania, unde n-ai hotel, dar trebuie sa fii alaturi de prietena ta, Elena Udrea, zau ca nu inteleg. Adica tu ca super-spion ce te afli ii trimiti lui Traian Basescu prin fax hartiile incriminatoare - pentru ca ele au fost aratate celor 3 cu 4 ore inainte ca sirianul sa ajunga la vila de protocol – si apoi “aterizezi” (nu patrund sensul ghilimelelor, o fi vreun cod pentru elicopter) tot la vila de protocol ca sa ce? De ce mai ai nevoie sa aterizezi la Bucuresti, sa risti sa te prinda un paparate mai citit cu posesorii de retele hoteliere, sa poata cei trei sa faca legatura dintre vizita sa si printurile conturilor lor, sa le vina ideea sa se razbune furandu-ti hartia igienica din camerele de hotel, de exemplu? Pai, chiar asa? Uiti alaturi de prietena ta romanca tot ceea ce te-au invatat atatea si atatea servicii secrete? Of! Sa vedem mai departe, poate deslusim ceva din finalul epistolei.

Reamintim că "amanţii morţii" au sume ceva mai "modeste" în
băncile din străinătate: Traian Băsescu - 2,5 miliarde de euro; Elena
Udrea - 1 miliard. Normal că sunt invidioşi!

Nu prea inteleg de ce amantii mortii? Mor pasarile in jurul lor atunci cand se giugiulesc? Se ofilesc plantele atunci cand prin parul Elenei, Traian isi trece palma cea batatorita de atata carma pe mari si pe oceane? Greu de crezut! Dar de ce invidiosi? Tocmai le-au aratat celor 3 ca serviciile a mai multe state s-au unit si le-au dat in vileag escrocheria si lipsa de prietenie, ei tragandu-si mult prea mult din spaguta pe care ar trebui s-o imparta.

Acelora care, poate, se
miră de mărimea colosală a sumelor le vom reaminti că cei 3
răufăcători au condus, ani de zile, ministere-cheie ale Guvernului
României: Interne, Transporturi, Economie.

Gata, am inteles: deci Internele, Transporturile si Economia sunt mult mai tari decat Microsoft, pentru ca au produs in numai 2 ani pentru cei 5 miliardari PDL cat Microsoft a produs in 12 ani pentru Bill Gates (am impartit la 3 cei 35 ani de Microsoft). Pai inseamna ca cele 3 ministere romanesti sunt cele mai tari din lume, reusind sa spulbere o firma mondiala, cu o crestere continua. WOW! Moama, ce tari suntem, frate!

E inutil să precizăm cum au
putut tâlhări aceşti hoţi fondurile acelor ministere,

- nu, nu, NU! Nu e deloc inutil! Te rog, anonimule scriitor, explica-mi si mie cum rasar miliardele din pamant din piatra seaca? Cum produce ministerul de interne miliarde pentru Blaga? Tiparesc euroi, sau cum? Ah, nu ma lasa neexplicat prietene anonim! Vroiam si eu sa inteleg ce se intampla si cum niste prostovani si agramati castiga umilitor de mult in comparatie cu Bill Gates? Ah, de ce nu ne explici?....

dar şi
împrumuturile externe, în condiţiile în care NU i-a controlat nimeni.

Ba i-a controlat arabul lui Udrea, posesorul unei retele de hoteluri in cel putin 4 capitale ale lumii. Tot a descoperit el: tot-tot-tot, pana la ultimul miliard de euro! Remarcati, va rog, pe sfarsit de opera literara isterica, revenirea fina, a CAPITALELOR in cuvinte cheie!

În curând, vor FURA şi aerul pe care-l respirăm, BRAVO votangiilor
pomanagii pentru găleti portocalii, BRAVO celor care au pus botu' la
promisiunile lor mincinoase, ăstia ne-au adus la ananghie!!!

Eu as fi pus accent pe "AER", nu pe "FURT", dar, in fine. Dar?... Pai cum? Gata? S-a terminat? Pai stai, bre, ca nu inteleg: adica in ajunul Craciunului, inaintea punerii de cadouri in ghetute, fiecare la bradul lui, Base ii cheama la Predeal, la o vila de protocol pe cei 3 rau impartitori de miliarde. Unul intarzie o ora, drept pentru care nu se intampla nimic. Vine intarziatul, Base urla si ameninta timp de 90 de minute, aia 3 nu cedeaza, apoi base tranteste pe masa hartiile incriminatoare. LE cere demisia si aia pleaca fiecare la ghetutele de sub bradul sau si nu-si dau demisia pentru ca si-o dadusera deja: Vasile Blaga pe 27 septembrie 2010 , dupa cum bine stim, iar ceilalti doi fusesera deja remaniati din 2 septembrie 2010. Deci din ce sa-si mai dea demisiile? Din ce le-a mai ramas, adica din functiile din partid?

In fine, sa ramanem la firul logic al povestii. Deci pleaca baietii, Traian Basescu ramane singur vreo 4 ore, timp in care nu stim ce s-a intamplat, insa stim ca Elena Udrea a sosit la ora 18:00 cu acest Dodi Fayed al ei, multi-hotelier posesor in 4 capitale ale lumii, dar preferator de Predeal – vila de protocol – in ajun de Craciun.

Povestitorul nu ne ajuta. El ne lasa balta cu povestea, exact cand echipa mini-miliardara ii pusese la colt pe cei 3 ticalosi. Ar fi urmat o petrecere, poate cu ceva sex, in care am fi aflat ce inseamna misterioasa sintagma “amantii mortii”. Ar fi urmat o sarbatoare a serviciilor romano-siriene, in care probabil s-ar fi parafat un posibil turism romanesc catre cele cel putin 4 hoteluri ale sirianului, asa, ca sa miroasa a zacusca si a palinca pe acele holuri, astfel incat sa trezeasca simturile amortite ale aristocratilor de acolo care ar urma sa vina puhoaie in Romania, sa o salveze prin turism.

Ce pacat ca tigara cu substante tari si interzise s-a terminat si anonimul scriitor nu a mai putut sa ne impartaseasca nimic din superbul haos din capsorul sau! Am fi aflat, poate, unde se ascund masonii si – cine stie? – in ce manastire secreta din Nordul Bucovinei s-ar afla Sfantul Graal si unde sub Bucegi este acea bucata de kryptonit care respinge atacurile psihotronice la care este supusa constant Romania.

Asta e! Poate alta data vom mai afla cate ceva.

vineri, 14 ianuarie 2011

De Vorba cu Barack

WASHIGTON, OVAL OFFICE, PRESENT DAY


Membri securitatii speciale ai presedintelui inchisera usa in spatele lor. In biroul oval nu mai ramasesera decat Barack Obama, interpretul sau si presedintele Romaniei.

- Sigur nu aveti nevoie de interpretul dumneavoastra? – intreba Obama

- Ma pregatesc de 10 ani si chiar mai bine pentru aceasta intalnire – ii raspunse intr-o engleza academica presedintele Romaniei. Se presupune ca mi-am facut temele bine.

- Totusi...

- Ganditi-va ca vizita mea este urmarita de multe servicii de informatie. Cum este normal. Ea trebuie sa ramana normala, din toate punctele de vedere. Presedintele SUA nu a mai stat de vorba doar intre 4 ochi de cateva decenii cu un alt sef de stat. Chiar daca v-as arata colectia mea de timbre, serviciile de informatie din zeci de tari ar intra in alerta informationala. S-ar crea o obsesie asupra presupusei noastre intalniri secrete si n-ar servi nimanui...

- Deci nu este o intalnire secreta...

- Ba da! Am ceva foarte important sa va comunic.

- Atunci?

- Distinsa doamna traducator este martorul care trece in obisnuit discutia noastra. Peste 10 ani dansa ar putea chiar primi permisiunea mea scrisa sa scoata o carte despre istorica noastra discutie.

- Ma faceti sa devin din ce in ce mai curios. Din iarna de cand mi-ati propus aceasta discutie specialistii mei nu au putut ghici despre ce este vorba. Au analizat toate discursurile dumneavoastra, dar sunteti extrem de echilibrat: iubiti America si Europa in aceeasi masura.

- Nu-i normal?

- Perfect normal. Mai putin pentru tara dumneavoastra... vreau sa spun, avand in vedere predecesorii dumneavoastra...

- Durerile cresterii. Trecerea de la comunism la democratie , in lipsa unei clase e mijloc s-a facut monstruos, cu aparitia unor lideri... oribili. Perfect normal pentru toata europa de est, proportional cu procentul de penetrare al totalitarismului.

- Imi pare sincer rau pentru tara dumneavoastra. Dar iata unde am ajuns: la o convorbire joviala, de la egal la egal. Ce pot face pentru tara dumneavoastra?

- Sa studiati acest dosar si sa ne dati un raspuns.

Barack Obama deschise frumosul dosar cu atentia cu care un filatelist ar deschide clasorul altuia. Prima pagina poarta stema Romaniei, cea noua, adoptata dupa intrarea in UE. Pagina trei poarta inscriptia: STRICT SECRET si listeaza numele persoanelor care au cunostinta de acest document. Pagin 5 dezvaluie substanta dosarului: un program de reforme accelerate la capatul carora Romania sa se poata califica economic, social si politic pentru a deveni al 52-lea stat al Statelor Unite ala Americii.

- E o gluma mai elaborata, sau?... – intreba nedumerit presedintele american.

- In dosarul pe care vi l-am oferit sunt detaliate obiective strategice strict secrete ale Romaniei, care daca ar ajunge in mana dusmanilor nostri, ne-ar pagubi economia de multe zeci de miliarde de dolari. Am atata incredere in dumneavoastra, incat joc totul pe o carte: pentru viitorul Europei, pentru o accelerare a stabilitatii in zona, impreuna cu seful meu de Stat Major, sefii camerelor din parlament, sefii serviciilor speciale am conceput acest plan care poate accelera politica externa a SUA cu 10-20 de ani. Daca nu mai mult!

- Cum asa?

- Simplu: dumneavoastra urmariti ca in maxim 20 de ani sa integrati URSS in NATO.

- De unde stiti?

- E cea mai inteligenta miscare politica posibila in sec XXI. Ati fi – dupa Woodrow Wilson – al doilea mare integrator al pacii mondiale. O Rusie in NATO ar permite generalilor americani o marire a bugetelor de aparare cu inca un digit – o sansa nesperata pentru ca unii generali si finantatori strategici sa se lafaie in bani – pentru a putea “securiza” noile granite ale aliantei. Ganditi-va la cate zeci de mii de kilometri de granita ruseasca cu China, India, Pakistan.

- Vad ca v-a pasionat razboiul rece!

- Sunt presedintele unei tari victima a acestui razboi. Stiu ca ati fost nevoiti – dumneavoastra americanii – sa ne sacrificati lui Stalin pentru a putea salva ce se mai putea salva din Vestul Europei.

- Imi pare rau pentru parintii si bunicii dumneavoastra...

- Condoleantele sunt acceptate. Acestea fiind spuse, ne datorati o oarecare compensatie.

- Daca va pot ajuta, va ascult.

- Da, ne puteti ajuta. Va rog sa studiati acest dosar. In cel mai fericit caz, putem in 10 ani sa ne aliniem standardului american de viata. Legile sunt cel mai simplu de acordat. Asistenta sociala romaneasca se potriveste destul de bine cu asistenta sociala americana. La fel si pensiile, invatamantul, sanatatea. Veti observa ca suntem cel mai american stat din uniunea europeana. Poate nu chiar din intamplare. Ceea ce nu stiti este cat de bine se potrivesc tehnologiile americane de exploatare a zacamintelor naturale cu resursele naturale romanesti. Petrolistii dumneavoastra au dezvoltat tehnici noi de exploatare a zacamintelor marine, noi, tocmai avem multe zacaminte in Marea Neagra.

- Intr-adevar...

- La uraniu stam si mai bine: ati putea exploata zacamintele noastre, pe care noi, prin tratatul de neproliferare am renuntat sa le exploatam...

- Intr-adevar, chiar vroiam sa discutam asta. Specialistii mei mi-au spus...

- Ca cel putin 20 de ani, pana cand rusii vor exploata impreuna cu dumneavoastra zacamintele de la Iakutsk....

- Sunteti sigur ca nu aveti o cartita in serviciile mele de informatii?

- Ar fi sinucidere curata! In plus, la ce mi-ar folosi? Adevaratele informatii sunt pe posturile de televiziune, in discursurile fiecarui lider mondial.

- Asa-i. Corect.

- Va propun, pe scurt, urmatoarea accelerare a politicii mondiale, care, oricum, tot acolo va ajunge: Romania sa fie primul stat european care intra in SUA. Aici aveti mult de lucru, va trebui sa pregatiti poporul american sa se extinda. Asa ceva nu s-a mai intamplat de peste o suta de ani.

- Si ce va face sa credeti ca s-ar putea infaptui acum?

- Faptul ca Uniunea Europeana, Rusia si SUA sunt facute sa fie unite! Nici nu se poate altfel pe aceasta planeta. Inainte sa plecam spre stele, trebuie sa ne optimizam planeta.

- nu-mi vine sa cred ca purtam aceasta discutie!

- nici mie, dar chiar nu avem altceva mai bun de facut. Urmariti-ma cu atentie si spuneti-mi unde gresesc: dupa ce aprobati proiectul si bugetul...

- ati facut si bugetul? Nu pot sa cred! In ce moneda? In euro-dolar, viitoarea moneda comuna care ar putea aparea in 10-15 ani. O uniune monetara intre Europa si SUA este iesirea din orice criza, si asta cu 10-15 ani inainte ca aceasta schimbare sa fie efectiva.

- Adica... chiar de acum?

- Exact. Ii puteti anunta pe finantistii... agreati.

- Ce vreti sa spuneti?

- Vreau sa spun ca cineva trebuie sa stie dinainte, pentru a crea cadrul specific... Chiar si la nivel de legenda urbana posibila in viitor, aceasta informatie trebuie lansata de insusi presedintele american. Principalii bancheri din tara dumneavoastra viseaza la acest lucru de generatii. Acum e posibil. Daca dumneavoastra veti fi cel care porneste ultimul tzunami financiar, ultima mare fuziune, veti fi sustinut. Si veti intra in istorie.

- Nu tin neaparat sa intru in istorie.

- Stiu. De aceea va vorbesc. Veti intra in istorie pentru ca nu vreti sa intrati in istorie.

Presedintele american se opri. Avea nevoie de un moment de respiro. La fel si presedintele roman. Amandoi sorbira o ceasca de ceai in liniste. Nimeni nu s-a atins de palinca, slanina si painea proaspat rumenita, toate superb puse pe o tava de lemn sculptata cu motive romanesti, strategic pusa pe masuta dintre cei doi presedinti, intre cele doua steaguri

- Ati spus de mai multe ori: “Stiu”. – intreba Obama. Un psihanalist ar putea suspecta un complex de superioritate. Nu va e teama ca exista ceva ce nu stiti?

- Ba da. Ceea ce nu stiu este de ce ii e frica unui om. Iti trebuie multa intimitate pentru a afla ceea ce il sperie pe un om. La dumneavoastra ma refer. Insa stiu ceea ce visati. Visati la un echilibru al umanitatii. Si aici, incep sa “stiu” cate ceva, pentru ca asa visez si eu. Dumneavoastra insa, fiind responsabil de atat de multe lucruri, fiind seful unui stat cu atatea pe cap pe lumea asta, nu reusiti sa vedeti padurea de copaci, cum spunem noi in Romania.

- Chiar credeti ca visul dumneavoastra este posibil?

- Mai mult decat atat: va fi primit cu entuziasm in Europa. Dupa ce vom anunta cursa noastra pentru a deveni al 52-lea stat american, toti regii si presedintii ne vor lua la intrebari in uniune. Le vom spune ca vrem sa dam un exemplu in uniune. Sa contopim cele doua uniuni cat mai repede, cea a dumneavoastra si cea a noastra. LE vom explica clar ca nu ii tradam, dimpotriva: ii chemam la un vis imens al umanitatii: la unirea tuturor statelor democratice intr-un singur stat ce s-ar intinde pe trei continente. Un vis SF, dar pefect fezabil, asa cum a fost si primul pas pe Luna.

- Si cum vedeti situatia monarhiilor din Europa?

- Pe lista celor care sunt la curent cu proiectul veti gasi si doi monarhi ai Europei...

Barack Obama lua din nou dosarul si reciti pagina a treia. Intr-adevar, doi monarhi in exercitiu erau pe acea lista.

- Incredibil! Cum i-ati convins?

- E sansa lor sa puna umarul la o transformare fundamentala a Europei. E un bal de la care nu vor in ruptul capului sa lipseasca. Mai ales ei, nobilii, aceasta clasa sociala ce practic a disparut din lumea reala.

- Si regina Angliei ce spune?

- Anglia nu e pregatita sa intre in hora. Nici dupa ce Rusia va intra in NATO nu va putea accepta asta. Doar au fost un imperiu. Dar dupa ce SUA si UE intra in cursa unificarii monedei, vor sari in Europa cu colonii cu tot!

- Stati putin: adica vreti sa spuneti ca in 20 de ani vedeti o alianta NATO cu Rusia – ceea ce era lesne de ghicit - dar vedeti in 30 de ani o moneda unica euro-dolar care va circula in Europa, America si Rusia?

- Si Australia si Canada si Noua Zeelanda si tot blocul de est din Europa deja membru al UE.

- Si cu SUA?

- Romania va fi primul membru care s-ar pregati sa intre. In timpul pregatirii lansam propunerea ca orice stat din UE poate sa fie in ambele uniuni. Multi vor fi sceptici si vor dori mai intai sa vada cum merge Romania.

- Si cum va merge Romania?

- Struna! Dumneavoastra veti declara deschis ca SUA isi propune sa ajute state non-UE sa devina membre UE.

- Cum asa?

- Pentru ca standardul UE permite o uniune SUA-UE. De exemplu, ii veti sustine financiar pe Ucrainieni sa intre in UE.

- Are sens?

- Da. Veti demonstra astfel ca nu vreti sa inghititi UE, ci ca vreti ca orice stat din lume sa mearga spre democratie. Indiferent de cale. De aceea va veti declara entuziast fata de orice stat care, pe drumul sau spre democratie, vrea sa devina mai intai European, ca sa definiti un standard de democratie pe care il pretindeti in orice relatie bilaterala. Ati inventa astfel o cale alternativa spre democratie, care parea pana acum ca nu poate trece decat prin valorile democratiei americane.

- Interesant. Si de ce tocmai Ucraina?

- Pentru ca Ukraina este inca un stat care, fara sa vrea, incalca prevederile pacii instaurate dupa cel de-al doilea razboi mondial.

- Cum asa?

- Ucraina a mostenit de la Stalin teritorii romanesti, ocupate abuziv. Vorbesc de nordul Bucovinei si de nordul deltei dunarii. Pentru a nu leza sensibilitatile nimanui, va propun urmatorul plan: mediati pe langa Ucraina sa cedeze de buna voie teritoriile amintite Moldovei. Moldova, intr-un gest reparatoriu, va dona Transnistria Ucrainei. In acest fel, doua state non-UE hotarasc, nesilite de nimeni, sa repare ultima granita gresit trasata de Stalin. UE, miscata de gest, va grabi integrarea acestora in UE. SUA, miscata de gest, va grabi integrarea in NATO a celor doua state si va lansa o invitatie Rusiei, care nu va apuca sa se scandalizeze de extinderea NATO.

- Vad ca nu va scapa niciun aspect al sensibilitatilor zonale...

- Inainte de intrarea Romaniei in SUA, Moldova va cere o amanare, ca sa poata sa se uneasca, precum in 1918, cu Romania. Ca miscare politica va fi ceva istoric: vor exista astfel oameni care s-au nascut in Uniunea Sovietica si vor muri in Statele Unite ale Americii fara macar sa fi iesit din satul lor. Asa ceva va fi un simbol pentru urmatoarea suta de ani.

Presedintele roman tacu. Isi trase aer in piept si adauga.

- Imediat dupa intrarea Romaniei in SUA ar fi foarte bine sa intre Finlanda si Portugalia. Nordul si Vestul Europei... ar fi simbolic...

- Ganditi ca un sef de stat major... ca Churchill...

- Ma onoreaza comparatia. Totusi as modifica-o: as vrea sa considerati ca gandesc ca un sef de stat major texan care, dupa 16 ani de independenta, ia in considerare renuntarea la independenta, pentru a intra intr-o uniune de state mai puternica, mai sigura pentru poporul texan. M-a emotionat sa aflu ca Texasul a fost o republica independenta, ca a avut 5 presedinti democratic alesi...

Presedintele american il intrerupse pe cel roman cu un gest mut, cu o miscare brusca a mainii in aer, ca un politist care opreste o masina. O idee deloc placuta parea ca il macina pe presedintele american. Cutele fruntii incruntate nu prevesteau nimic bun.

- Sau poate vreti pur si simplu sa va uniti cu Moldova si cu celelalte teritorii interbelic romanesti pe barba americanilor, cu banii lor si pe riscul lor?

Intrebarea fu spusa mai putin taios decat promitea chipul presedintelui.

- Exista si riscul unei astfel de aprecieri – raspunse calm presedintele roman. Fericirea nu se poate obtine fara riscuri. S-ar putea sa trecem si prin astfel de acuzatii. Oricum, Romania va face mari sacrificii sa poata obtine viza americana. Veti vedea in fiecare luna ce bucurie va fi pe romani si cum isi vor reconstrui infrastructura...

- Adica vor face pentru altii ce n-au facut pentru ei?

- Exact! Sta in firea noastra sa fim si asa, uneori.

Bataia discreta in usa insemna ca timpul alocat intrevederii se scursese deja.

- Diseara zburati spre casa, nu-i asa? – intreba presedintele american.

- Sunt nerabdator sa inaugurez noul reactor nuclear. E de tip canadian, si chiar am scris in dosar, sugerandu-va sa optati in viitor pentru acest tip de reactor sigur, nepoluant...

Bataile in usa incepura sa fie din ce in ce mai insistente, mai puternice, devenind imediat lovituri de berbec in usa care inca rezista.

- Repede, in spatele biroului! E blindat, nu?

- Da, nomal ca este! Dar?...

Cei doi presedinti sarira in spatele biroului, impreuna cu translatoarea. Bubuiturile incepura – ciudat – sa se transforme in sunete ascutite, apoi melodioase, devenind – in sfarsit – o binecunoscuta melodie de alarma Nokia.

Ah! Ceasul meu desteptator din mobil...Visasem! Nu sunt presedintele Romaniei. Sunt un regizor mult prea visator!

duminică, 12 septembrie 2010

ROSTUL - Dan Puric - 1-Mai-2010, Romania

Text revizuit cu italic si cu umilinta de rigoare de Lucian Dobrovicescu – 9/11 – 2010.

(ERATA 2 feb 2011. Multumita unui anonim am aflat ca textul primit ca SPAM si care - chipurile - apartinea lui Dan Puric apartine, de fapt, lui Brad Florescu. Am sa-l las asa, ca un raspuns "mesaj in sticla" retrimis lui Dan Puric pentru ca nu se schimba practic nimic din rostul lui. Am sa-l las asa pentru ca asa l-am scris. Multumesc.)


Cand te desparti din vina ta, încerci o vreme sa te lupti cu ireversibilul, îti dai seama ca n-are sens, te lamentezi de forma si renunti. Cand te desparti din vina celuilalt, ai nevoie de o perioada de timp ca sa întelegi ce s-a întamplat. Iei povestea de la capat, pas cu pas si te chinui sa pricepi ce n-a fost bine si unde ar fi trebuit ca lucrurile sa apuce pe alt drum.

La fel se întampla si atunci cand te desparti de tara ta. Dezamagit, înselat,manios, îndurerat. Nu ti-e usor s-o lasi.Tara si mama nu ti le alegi. Te asezi pe celalalt mal al lumii si cauti raspunsul: ce s-a întamplat cu tara mea de-am fost nevoit s-o parasesc.

Romaniei i-a disparut rostul. E o tara fara rost, în orice sens vreti voi. O tara cu oameni fara rost, cu orase fara rost,cu drumuri fara rost, cu bani, muzica, masini si toale fara rost, cu relatii si discutii fara rost, cu minciuni si înselatorii care nu duc nicaieri.

Romaniei nu i-a disparut rostul decat in ochii celor care au uitat ce au trait. Eu aici mi-am ingropat bunicii si n-am sa imi parasesc tara decat dupa o lupta in care voi fi infrant sau daca viata copiilor mei e in pericol. Rostul de a avea ca tara a ta una precum Romania nu este greu de gasit. Caragiale, Kogalniceanu, Ferdinand, Eminescu, Averescu, sau, cu voia dumneavoastra, constient de diferenta de valoare, Phoenix, Baba, Coposu, Caramitru, Paunita Ionescu si multi multi altii.

Are rost si sa sadesti un copac in parcul in care te-ai dat cu saniuta. Are rost si sa devii profesor de fizica doar daca ai avut un foarte talentat profesor de fizica. Are rost sa devii avocat al poporului doar pentru ca in copilarie ai vrut sa salvezi cateii din cartier de hingheri. Rostul musteste si tasneste din viata noastra cinstit traita. Rostul sta in gandirea lucida, nu injectata de otravuri moderne. Numai mintile plapande pot fi sterse si reprogramate dupa rosturi straine fiintei lor.

Pentru omul simplu – adica prost – rostul e o frunza in vant. Prostul nu are trecut, pentru ca amintirile complexe sunt numai apanajul oamenilor cel putin mediu inteligenti. De aceia afirm si sunt gata sa lupt pentru vorbele mele: rostul este doar apanajul oamenilor care depasesc un grad de intelegere al lumii. Rostul nu are nici un rost pentru nefericitii intru intelegere ai acestei lumi.

Exista trei mari surse de rost pe lumea asta mare: familia, pamantul si credinta.

Batranii. Romania îi batjocoreste cu sadism de 20 de ani. Îi tine în foame si în frig. Sunt umiliti, bruscati de functionari, uitati de copii, calcati de masini pe trecerea de pietoni. Sunt scosi la vot, ca vitele, momiti cu un kil de ulei sau de malai de care, dinadins, au fost privati prin pensii de rahat. Vite slabe, flamande si batute, asta au ajuns batranii nostri. Caini tinuti afara iarna, fara macar o mana de paie sub ciolane.

Dar, ce e cel mai grav, sunt nefolositi. O fonoteca vie de experienta si întelepciune a unei generatii care a trait atatea grozavii e stearsa de pe banda, ca sa tragem manele peste. Fara batrani nu exista familie. Fara batrani nu exista viitor.

Vin si spun din nou: oamenii fara minte nu pot pricepe rostul batranilor. Oamenii cu putina glagorie in cap isi mangaie batranii si-i protejeaza cat pot. Batranii care nu au pensii trebuie sa se roage sa aiba copii cu creier, altfel sunt pierduti. Sta doar in puterea oamenilor cel putin mediu inteligenti sa-si poata intelege batranii si sa se lupte pentru ei.

Pamantul. Care pamant? Cine mai e legat de pamant în tara aia? Cine-l mai are si cine mai poate rodi ceva din el? Majestatea Sa Regele Thailandei sustine un program care se intituleaza "Sufficiency Economy", prin care oamenii sunt încurajati sa creasca pe langa case tot ce le trebuie: un fruct, o leguma, o gaina, un purcel. Foarte inteligent. Daca se întampla vreo criza globala de alimente, thailandezii vor supravietui fara ajutoare de la tarile "prietene".

La noi chestia asta se numeste "agricultura de subzistenta" si lui tanti Europa nu-i place. Tanti Europa vrea ca taranii sa-si cumpere rosiile si soriciul de la hypermarketuri frantuzesti si germane, ca d-aia avem UE. Cantatul cocosilor dimineata, latratul vesel al lui Grivei, grohaitul lui Ghita pana de Ignat, corcodusele furate de la vecini si iazul cu salcii si broaste sunt imagini pe care castratii de la Bruxelles nu le-au trait, nu le pot întelege si prin urmare, le califica drept niste arhaisme barbare. Sa dispara!

Domnule Puric, va rog eu frumos n-o mai scuipati in obraz pe Tanti Europa, caci ea nu v-a jignit cu nimic. Tanti Europa ne-a primit in casa ei, dar ne roaga sa ne stergem pe picioare cand pasim inauntru. Ea este si gata sa ne dea bani sa ne obisnuim cu casa in care am intrat, dar ne roaga sa invatam cat mai repede obiceiurile casei. Nu de alta, dar asa e la Tanti Oioropa: e ordine si curatenie si dreptate pentru fiecare.

Daca va place grohaitul lui Ghita pana de Ignat, precum si manierele lui de a vietui, va rog insistent sa va regasiti rostul sub aripa Regelui Thailandei. Va doresc o bio-diversitate maxima. Eu as prefera o ordine nemteasca in care fiecare Ghita grohaie cat vrea, dar nu paraseste incinta. Va amintesc cu umilinta ca pe strazile oraselor frantuzesti pe care v-ati plimbat cu ocazia unor turnee unde francezii au dac literalmente cu basca in aer de bucurie ca va vad si ca va consuma arta, ei bine, domnul meu, pe acele strazi nu latra niciun Grivei. De ce? Pentru ca la Frau Oioropa Ghitii satu cu Ghitii, Griveii cu Griveii si oameni cu oamenii. Va rog sa reconsiderati oferta Regelui Thailandei.

Din betivii, lenesii si nebunii satului se trag astia care ne conduc acum. Neam de neamul lor n-a avut pamant, ca nu erau în stare sa-l munceasca. Nu stiu ce înseamna pamantul, cata liniste si cata putere îti da, ce povesti îti spune si cat sens aduce fiecarei dimineti si fiecarei seri. I-au urat întotdeauna pe cei care se trezeau la 5 dimineata si plecau la camp cu ciorba în sufertas. Pe toti gangavii si pe toti puturosii astia i-au facut comunistii primari, secretari de partid, sefi de puscarii sau de camine culturale. Pe toti astia, care au neamul îngropat la marginea cimitirului, de mila, de sila crestineste.

Aici in sfarsit, o nimeriti. Gangavii si puhavii ne conduc tara pentru ca ii lasam. Este numai vina noastra ca nu ne organizam. Daca vreti sa stiti cum si ce trebuie facut, cu plecaciune, va invit sa-mi cititi blogul, pentru ca am o solutie. Poate nu cea mai buna, dar sunt deschis la discutii.

Credinta. O mai poarta doar batranii si taranii, cati mai sunt, cat mai sunt. Un strai vechi, cusut cu fir de aur,un strai vechi,greu de îmbracat,greu de dat jos care trebuie împaturit într-un fel anume si pus la loc în lada de zestre împreuna cu busuioc, smirna si flori de camp. Pus bine, ca poate îl va mai purta cineva.Cand or sa moara oamenii astia, o sa-l ia cu ei la cer pe Dumnezeu.

Iar gresiti. Exista pe pamantul asta o multime de evrei, musulmani, dar mai ales atei. Eu sunt un ateu si cred ca pot fi considerat un om cu capul pe umeri, avand in vedere tot ceea ce am scris mai sus. Noi ateii nu suntem raiosi, nu suntem de Dumnezeu rastignitori si nu avem nicio problema sa ne casatorim cu cei botezati. Pur si simplu am ales ca in intimitatea sufletului nostru sa fie altceva decat Crezul, Talmudul sau Rahmadamul. Va intindem mana oricand. Nu muscam si nu tragem in teapa. Si de dragul traditiei n-avem nicio problema sa rostim “Salamalekum” sau “Hristos a inviat”. Aveti curaj sa ne lasati sa traim pe acest pamant?

Avem, în schimb, o varianta moderna de credinta, cu fermoar si arici, prin care ti se vad si tatele si portofelul burdusit. Se poarta la nunti, botezuri si înmormantari, la alegeri, la inundatii, la sfintiri de sedii si aghesmuiri de masini luxoase, la pomenirea eroilor Revolutiei. Se accesorizeaza cu cruci facute în graba si cu un "Tatal nostru" spus pe jumatate, ca trebuie sa raspunzi la mobil. Scuze, domnu parinte, e urgent.

Fugim de ceva ca sa ajungem nicaieri. Ne vindem pamantul sa faca astia depozite si vile de neam prost pe el. Ne sunam bunicii doar de ziua lor, daca au mai prins-o.

Bisericile se înmultesc, credinciosii se împutineaza, sfintii de pe pereti se gandesc serios sa aplice pentru viza de Canada .

Fetele noastre se prostitueaza pana gasesc un italian batran si cu bani, cu care se marita. Baietii nostri fura bancomate, joaca la pokere si beau de sting pentru ca stiu de la televizor ca fetele noastre vor bani, altfel se prostitueaza pana gasesc un italian batran cu care se marita. Parintii nostri pleaca sa culeaga capsun si sa-i spele la cur pe vestici. Iar noi facem infarct si cancer pentru multinationalele lor, conduse de securistii nostri.

Numai fetele noastre proaste sau needucate o vor face. Numai baietii nostri la fel o vor face. Numai parintii nostri fara prea multa minte o fac. Si noi, da, numai daca suntem suficient de prosti sau needucati o facem.

Sta in puterea noastra a supravietuitorilor, a celor care inteleg rosturile si mecanismele sa nu innebunim. Ei asta si vor, de aceea ne bombardeaza cu stressul. Cu valorile false.

Suna-ti bunicii, pune o samanta într-un ghiveci si aprinde o lumanare pentru vii si pentru morti.

Si dupa aceea, ce facem? Se rezolva? Nu. Dupa aceea, stimate domn, trebuie neaparat sa aperi samanta, sa aperi bunicul si mai ales, sa aperi flacara aceea sa nu se stinga. Si cum ai s-o faci dumneata? Eu stii ce-am sa fac? Am sa fac politica.

Inainte sa ma scuipi, asculta-ma. Ai citit constitutia tarii tale? Stii care e diferenta dintre codul civil si codul penal? Stii care e diferenta dintre camera deputatilor si senat? Stii ce rol are guvernul Romaniei? Stii ce inseamna un subsecretariat de stat? Ei bine, daca te pun in incurcatura aceste intrebari, afla ca nu poti vorbi de ce-i bun sau ce-i rau pentru tara ta decat la modul teoretic.

Fonfii si gusatii sunt mogulii astei natii nu pentru ca tara ar avea ceva defect in ea, ci pentru ca oameni ca tine nu citesc regulile de folosire ale unei tari in secolul XXI. Nu suna suficient de metafizic, de poetic ce spun eu? Bine!

Rostul politicii este ca nu cumva rosturile sa-si piarda rostul lor. Ca o carpa de praf, politica face ca sabia dreptatii, coroana democratiei si hainele mandriei nationale sa straluceasca toate in deplinatatea frumusetii lor. Politica bine facuta e ca ordinea intr-o casa de om. Cand este ordine, toate sunt rostuite, cum spune mama mea. Sunt absolut convins ca mama mea si mama ta sunt facute din acelasi aluat, cu mult rost in el.

Numai ca tu, draga domnule Dan Puric, ai uitat un pic rostul lucrurilor. Inainte de poezie a fost gramatica, iar inainte de gramatica au fost cuvintele. Daca vrei ca poezia sa curga de la Nistru si pana la Tisa, hai sa ne suflecam manecile si sa indreptam gramatica rasucita a legilor din tara asta. Fara reguli, fara politica adica, nu se poate nimic in sec XXI.

Haide sa nu-i fabricam lui Ghita un rost mai mare decat merita el pe acest pamant. Rostul lui nu e sa dea un rost gresit bataturii. Rostul lui nu e sa grohaie, ci sa hraneasca cu carnea lui. Astfel, Ghita aia din parlament nu-si au rostul acolo. Rostul lor nu e sa ne grohaie ordonante de urgenta impotriva norodului. Rostul lor nu e sa stea acolo pana la Ignatul democratic – votarea – cand doar ii schimbam intre ei, de mila.

Rostul lor e la groapa istoriei, unde Tanti Europa tot asteapta sa-i aruncam. Daca simti rostul vorbelor mele de pana acum, hai pe ei! Hai sa facem ceva gretos, ceva politica, pentru ca tot ce ne e drag sa inceapa sa aiba rost aici, in Romania.

miercuri, 8 septembrie 2010

Rosia Montana – Pe ei, pe ei, pe mama lor!

Nu stiu daca v-ati dat seama, dar Steaua si Dinamo si Rapid la un loc n-au cati ULTRAS-i au ecologistii care lupta pentru salvarea Rosiei Montane. Rockeri, scriitori, politicieni, actori, taximetristi, crestini, incredibil de multi oameni sunt gata sa moara pentru Rosia Montana, pentru a impiedica cianura sa otraveasca pantecul tarisoarei noastre.

Carcotas cum sunt, mie-mi pute imediat a isterie mistica atunci cand vad o multime de tarani cu torte gata sa linseze o companie cica bozgoreasca, cica diavoleasca, oricum nemernica pentru ca vrea sa ne ia ceva scump-scump de tot!

De vreo un an ma tot bag in vorba cu ecologistii. Cand ii aud ce argumente au, imi dau seama ca ma aflu intr-un compartiment de tren de clasa a doua pe ruta Petrosani – Bucuresti, intr-o insorita zi de 12 iunie 1990, iar cei din jurul meu n-au sa se dea jos in Petrila sau Aninoasa, ci merg pana la capatul liniei. ULTRAS-ii ros-montanici sunt gata sa lupte ca minerii pentru apararea frontului salvarii nationale. Ca rusii la Stalingrad. Sunt gata sa dea cu pumnul si sa incolteasca scutierii. Aveti grija ce vorbiti cu ei!

Cum de a devenit Rosia Montana zona libera de logica si plina de obscurantism? E simplu: tensiunea sociala a crescut imens si apasa. Va plezni cea mai subtire teava din instalatie. Din pacate, aceea este chiar educatia.

Ati sesizat toti cum cuvantul “cianura” este rastignit in fel si chip, ca si cand Rosia Montana Gold Corporation, odata permisa exploatarea, ne-ar turna direct pe gat cianura de potasiu. Minima educatie chimica de scoala generala le-ar striga ULTRAS-ilor – daca n-ar fi fost cu desavarsire uitata - ca in industrie se folosesc permanent substante toxice, caustice, corozive de cand s-a inventat ea.

In industria detergentilor se foloseste soda caustica si potasa caustica – substante toxice si extrem de corozive, totusi nimeni n-a cerut in public interzicerea industriilor respective. Nimeni nu stampileaza peretii capitalei noastre cu “soda ucide”. Nimeni nu cere inchiderea fabricilor Unilever si Procter and Gamble si Benckiser si Henkel.

“Acidul ucide” si el, dragi retarzi ecologisti! Da, ar trebui sa-i oprim si pe fabricantii de acumulatoare de automobile, nu? Si “clorul ucide”, papagalilor, si-ar trebui sa oprim industria textila de la folosirea clorului la albirea tesaturilor, nu?

Un alt motiv pentru care Rosia Montana trebuie salvata ar fi siturile romane de o inestimabila valoare unica pe planeta pamant. Ce e incredibil este ca nimeni nu poate sa ne arate aceste situri chipurie frumoase, chipurile bogate in nu stiu ce artefacte romane si dacice si pelasgice. Nimeni nu pune pe net macar o poza, un jpeg amarat cu siturile astea inestimabile de o valoare unica in lume. Nimic, nicio poza! Mai sa fie?

Oare nu cumva adevarul e altul si galeriile alea romane inestimabile nu sunt decat niste gauri in pamant? Am dat search de-am chelit dupa maiestuoasa Rosie Montana, cautand dovezi serioase asupra a ceea ce am pierde daca cianurile boanghelilor ar inunda scumpa noastra patrie. Tot ce-am gasit remarcabil a fost un reportaj al unui mare fotograf, Cosmin Bumbut, in care n-am vazut daci si pelasgi, dar am vazut o saracie lucie, o incredibila lupta a catorva oameni cu piatra, cu vremea si cu nevoile.

In alte conditii m-ar fi bucurat sa stiu ca romani de toate felurile sar in apararea unui lucru romanesc, insa in acest caz superficialitatea este crasa! Nimeni nu stie decat ca trebuie sa lupte, sa mi ti-i reguleze pe boanghelii nenorociti de canadieni!

Nu stiu cum pot dormi linistiti noaptea intelectualii care imbratiseaza asa-zisa salvare a Rosiei Montana. Nu stiu cum de pot crede intr-o cauza cunoscand atat de putine lucruri despre ea. Ii invit pe toti cei care au avut macar o clipa impresia ca ceva nu este chiar cusher in povestea asta sa se instruiasca inainte de a vota o petitie online sau de a merge la nu stiu ce miting impotriva cianurii.

Boanghelii canadieni, vazand ca nu pot lupta impotriva valului anti-cianura, au ales o solutie eleganta: i-au invitat pe cativa ziaristi sa vada cu ochii lor in Noua Zeelanda cum e cu cianura. Ce mi-au citit ochii dupa aceasta vizita e greu de inteles: un val de acuze, de isterie generata de acuzatii gen” ai pus botul la banii boanghelilor canadieni, normal ca scrii favorabil, scriitor de cacat care...” etc. etc. Parca il aud si acum pe minerul ala beat care spunea ca a gasit la peneleu masini de facut bani falsi cu poza lui Ceausescu. L-ati uitat? Era regele capitalei in 15 iunie 1990 si explica reporterilor ce si cum cu fascistii de la peneleu si penetzeu. Sa nu-l uitati niciodata! Si sa nu fiti ca el, daca puteti!

Guvernantii romani n-au curaj sa semneze nimic definitiv in privinta Rosia Montana Gold Corporation. N-au curaj pentru ca fiind prosti, se tem de forta ecologistilor. Ecologistii sunt noii fascisti ai planetei, care in curand ne vor spune daca avem voie sa utilizam aparatele pe care le posedam. Sau daca avem voie sa bagam ceva in priza. Isi vor da avizul si la fecalele noastre, daca sunt suficient de bio. Daca nu, va asigur, le vom manca spre deliciul lor si a celor ce-i sustin.

Ecologistii sunt in majoritatea lor nevrotici cu fixatii periculoase. Nereusind sa se integreze intr-o era post-industriala care mizeaza pe eficienta, pe randament, ineficientii si lipsitii de randament ajung sa rejecteze industrialul si sa imbratiseze ecologismul, o sublimare a lipsurilor lor. Daca aveti chef de studii aprofundate, veti remarca faptul ca ecologistii nu prea au studii, sau daca le au, le au neterminate sau grevate de insucces. Ecologistii sunt neintegratii.

E normal ca ei sa isi doreasca o rasturnare de forte. Drama este ca ei au la dispozitie toate formele de anarhie pe care umanitatea le-a experimentat. Cel mai periculos dintre sistemele antisociale este comunismul. Ecologistii au invatat mult de la comunisti. Le place mai ales cum acestia din urma au rasurnat valorile si au rezistat zeci de ani pe pamant. Saliveaza la gandul ca vor prelua puterea. Si mai ales cum ii vor pedepsi pe opozanti. Pana atunci arunca manifeste, creeaza celule, poarta discutii pe net si se organizeaza. Au multe arme la care democratiile sunt vulnerabile. Subminarea puterii, manifestatia de strada, discursul inflacarator... verzii au luat tot ce era “bun” de la comunisti.

N-ati simtit miros de activism sovietic in demonstratiile ecologiste din fata bazelor NATO sau din fata trenurilor ce transportau deseuri radioactive? Ia mai uitat-va o data si dati drumul in paralel la un mp3 cu “internationala”. Veti avea frisoane.

Fie ca vrem sau nu, ecologistii au castigat capete de pod. Si nu sunt decat la inceputul luptei. Ecologistii stau foarte aproape de statele slabe si vor sa puncteze decisiv, solidificandu-si astfel pozitia.

Ca sa va dati seama cat de prosti sunt ecologistii, intrebati-i doar atat: cat dioxid de carbon se afla in atmosfera? Daca primiti raspunsuri de genul: 10-20 -30%, puteti sa le radeti in nas. “Codoiul” se gaseste numai intr-o concentratie de 0,03% in atmosfera. Sunt ca trei monezi de UN BAN pe langa o hartie de o suta de lei. Repet: zero virgula zero trei la suta! Si asta dupa 100 de ani de poluare nesimtita! Daca ati primi o dobanda de 0,03% de la o banca, sunt sigur ca ati scuipa sigla respectiva.

Ca sa va dati seama despre ce vorbesc, trebuie sa aflati ca dupa ce dormiti cu geamul inchis o noapte intreaga, in camera aceea voi produceti codoi astfel incat concentratia lui urca la valori cuprinse intre 0,5 si 1%. Deci produceti in fiecare noapte o poluare de 15-20 de ori mai mare decat in orasul vostru chipurile poluat pana peste masura. Si dormiti in ea! In fiecare seara! Nu ma credeti? Ia gugaliti putin pe aceasta tema, dragii mei!

Un al treilea mit Anti Gold Corporation ar fi uriasele rezerve de aur, uraniu, vanadiu, si kriptonit (just kidding). Daca il auziti pe Vadim, uraniul si aurul stau ca merele parguite, gata sa fie culese de boanghelii canadieni de la Gold Corporation. “Muntii nostri aur poarta...” spune o poezie draga romanilor. Asa, si? Hai sa-l extragem, fratilor, nu sa dam cu pietre in investitori, pe motiv ca sigur ei “vrea” sa ne fure holdele si granele si femeile. Avem legi, hai sa le respectam.

Daca la 20 de ani de la inventarea sintagmei “nu ne vindem tara” inca o mai racnim, inseamna ca am stat pe loc. Sau ca vrem neaparat ca ecologistii sa hotarasca cat aer respiram, ce masina ne cumparam, cat gunoi avem voie sa producem si ce haine trebuie sa purtam.
Miza isteriei de la Rosia Montana este intrarea unui nou partid in parlamentul Romaniei.

miercuri, 1 septembrie 2010

Ce-i de facut?

Tara ta nu e cea in care te-ai nascut. Nu e nici cea in care locuiesti sau cea care ti-a dat un pasaport. Tara ta e cea in care hotarasti sa ai copii.

Casa ta nu e cea in care stai. Casa ta nu e cea pentru care platesti chirie sau rate, nu e nici cea in care urmeaza sa locuiesti. Casa ta e cea pe care te hotarasti sa o lasi copiilor tai.

Din casa mea si din casele voastre putem cladi un sat. Intre doua sate care cred in aceleasi valori poate aparea o sosea si ele se pot astfel uni intr-o valoare inca si mai mare decat cele doua separate: intr-o comuna. Din case construite langa alte case si oameni care se sincronizeaza intru valori apar rand pe rand, orasele, orase, regiuni si in sfarsit, o tara intreaga.

Dupa cum vedeti, e o intreprindere grea sa construiesti o tara, iar limba comuna nu e in nici un caz de ajuns: e doar premiza initiala!

In cazul Romaniei, constructia a inceput tarziu, cam pe la 1848. A durat cam 100 de ani, apoi tara a fost ocupata si a inceput demolarea. Din 1947, Romania s-a construit pe sine clandestin, noaptea, indurand ziua demolarea sistematica ordonata de cotropitori. Ca un muncitor bolnav silit sa se prezinte zilnic la lucru, Romania parea ca-si gasise un fragil echilibru, reusind sa existe cat de cat, insa in 1989 fabrica s-a inchis. Da, cotropitorii disparusera definitiv, bolnavul se putea recupera in liniste, insa o drama inca si mai mare pandea la coltul istoriei: cotropitorii lasasera in urma ceva bastarzi.

Acesti pui de catea au nume. Au averi, au fani, au chiar partide. Sunt mandrii fii ai parintilor lor, care au invatat ca un popor se conduce chiar cu un bici subtire, atata vreme cat acel popor se detesta pe sine.

Cheia stapanirii maselor este distrugerea sistemului de valori si inlocuirea lui cu ceva ce tine cat mai mult de stomac + penis/vagin si cat mai putin de creier si suflet. Umorile bat valorile si secretiile bat conceptiile. Un popor preocupat de ce mananca si ce f... uita sa fie popor si decade la rangul de populatie. O populatie inceteaza de a mai avea istorie si astfel, cei ce detin cladiri si terenuri in mijlocul unei populatii devin ei insisi istorie. Din acea clipa nimeni si nimic nu le mai poate contesta posesia.

Din 1989 si pana in ziua de azi, romanii au continuat sa isi construiasca tara, asa cum au facut-o si stramosii lor. Romanii si-au dat “buna ziua” unul altuia, si-au imprumutat carti si si-au croit vise. Drama lor este ca bastarzii fostilor cotropitori au facut “datoria” si au daramat de atunci si pana acum intr-un ritm incredibil.

De aceea scriu astazi acest text, pentru ca vad in jurul meu din ce in ce mai multi oameni speriati, care scuipa pe tara lor crezand fals ca tara e de vina pentru ce li se intampla, uitand ca ei sunt tara si ca toti suntem, de fapt, de vina.

Care este aceasta vina? Ei bine, ametiti de euforica libertate, n-am stiut ca vidul de putere naste monstii, uneori mai mari si mai periculosi decat cei ai unei dictaturi. Vina noastra este aceea de a nu fi stiut sa facem politica din prima secunda a democratiei. Iar vina democratiilor este aceea de a nu ne fi ajutat atunci cand aveam mai mare nevoie de ele.

Dar sa ne intoarcem la vina noastra. O vina a cresterii, a adolescentei unui popor niciodata instruit suficient. A face politica nu este curvasarie, asa cum ne otravesc mintile bastarzii si copiii bastarzilor. A face politica este o datorie profilactica a fiecarui cetatean.

Pare hilar? Da, pentru ca in cultura noastra noi am facut mereu haz de catavenci si de dandanachi, nedandu-ne seama ca, de fapt, situatia e disperata: nu exista nimeni in scena care sa merite sa fie ales. E ca si cum am fi pe puntea Titanicului si ne-am hlizi la capitan si la ajutorul lui care, beti, s-ar bate sa conduca pachebotul, ca intr-o comedie bufa. Da, situatia e hilara, insa pachebotul goneste in noapte cu 25 de noduri si o carmeste cand dreapta, cand stanga, dupa cum cei doi trag de timona. Iar aisbergurile sunt pe aproape.

Drama noastra este ca nenea Iancu nu ne-a spus ca radem pe banii nostri cand ii savuram pe Catavencu si pe Tipatescu. Iata-ne la peste o suta de ani de la premiera scrisorii pierdute si noi inca mai radem de pe margine privindu-ne parlamentul ca pe o piesa de teatru, cand de fapt ar trebui sa ne frangem mainile de grija fiecarui post de senator si de deputat ocupat de catre un Catavencu sau un Tipatescu.

Ce-i de facut? Pai ce e de facut cand n-ai fost la dentist 20 de ani? Ce e de facut cand iti pute gura ca la mort, cand nu mai ai decat cativa dinti in gura, cand nu intelegi de ce nu sta nimeni cu tine de vorba, dar deja ti s-a umflat falca si infectia s-a raspandit in corp? E simplu, te duci la dentist.

Adica inveti ce inseamna democratia. Ce inseamna sa ai ceva in comun cu ceilalti. Ce inseamna sa pui umarul, nu sa comentezi de pe margine.

Primul pas ar fi sa vezi daca ai ceva talent politic. Daca lumea asculta parerea ta, atunci s-ar putea sa te poti descurca in politica. Daca lumea soarbe parerile tale, atunci e o mica crima sa nu-i reprezinti politic pe acei oameni.

Totul merge ca la incendiu: trebuie facut un lant uman de la cismea si pana la flacari, apoi trebuie umpluta o caldare cu apa si data din mana in mana pana la cel ce o va arunca la baza flacarilor. Nu uitati si de cel care ia caldarea desertata, pentru ca si el munceste: o duce la fantana pentru a putea fi umpluta si folosita in continuare.

Asa merge si un partid politic. Unii scot din fantani idei, altii le transporta, iar altii le arunca la baza flacarilor nevoilor poporului. A face politica este identic cu a face o instruire PSI si a verifica in permanenta starea extinctoarelor.

A face politica inseamna a te spala pe dinti in fiecare dimineata, prevenind astfel aparitia cariilor. A face politica este a sti sa te speli in urechi sau in cur. Orice om civilizat o face si a fost invatat candva s-o faca. A ras poate cand a fost invatat cum se tine hartia igienica, dar de-atunci o foloseste si poate sa-si vada linistit de viata si de bucuriile ei.

Cine refuza sa faca politica este aidoma unui om al strazii: puturos si demn de mila.

Va invit sa faceti la fel ca mine: sa invatati din mers politica si s-o faceti in doze mici, profilactice. Veti vedea ca incet-incet se pot scoate toate cariile astea de politicieni care ne sufla in fata putoare.

Daca nu puteti si nu puteti sa faceti politica, macar delegati pe cineva. Stati de vorba cu fiul, fiica, tatal, mama, varul sau vecinul si insarcinati-l sa va reprezinte politic. Va pare o gluma? Nicidecum! Cand nu stii sa te speli pe dinti nu e o rusine sa ceri sa fii invatat, iar cand nu ai maini nu e nicio rusine sa ceri unui asistent social sa te spele el pe dinti.

Va spun toate astea pentru ca am chef sa imi cresc copiii in tara asta. Iar daca si voi aveti acelasi chef, trebuie sa ne organizam.

vineri, 16 iulie 2010

La ospatul din Madalina Manole

Ne place gustul de cadavru proaspat. Il stoarcem de tot sucul si ni-l picuram in ochi, prin transmisii LIVE, direct in retina.

Oftatul proaspatului vaduv, sotul inca neingropatei Madalina Manole, nici nu apuca sa miste VU-metrele camerelor beta ca si ajunsese fara delay sub nesatulul rat al targetului. Oteveii, protevistii, antenistii si realitistii grohaira si adulmecara satisfacuti: vine pe teava durere pura, nenicule! E sange proaspat din victima nemoarta inca! Mmmm, ce aroma! LIVE!

Ratingurile instantanee explodeaza. Nimeni nu mai schimba canalul. Toata lumea baleste si asteapta sa curga prin coaxial heroina. Doar e din cea mai pura: scrie pe ea, sus in dreapta, “LIVE”!

L-au asteptat la iesire. S-au retras din fata lui, lasandu-l sa inainteze putin si apoi l-au blocat ca la carte, din spate. Bietul om, victima din suferinta careia toti vor sorbi intr-o clipa, se roteste 360 grade in jurul propriei singuratati, acum perfecte. Nici macar nu mai poate respira, atat de mare este vacuumul creat de suctia caracatitei media.

Cele 8-10 microfoane l-au prins si nu-i mai dau drumul. Chiar daca au burete in varful colector, aceste tentacule ciborgice, jumatate mana umana, jumatate metal, pot strapunge sufletul victimei si-i pot soarbe intr-o clipa viata. OTV, cot la cot cu PRO TV, A3 si Realitatea TV, s-au facut pentru o clipa frati. Vaneaza pentru o secunda impreuna, pentru ca stiu ca din “intervievat” poate curge sange cat pentru toata lumea.

Dar sotul Madalinei Manole e putin mai greu de ucis decat alte victime. Are o neobisnuita stapanire de sine, desi este pe punctul de a claca. Pentru ca tot n-o face secunde intregi, desi nu mai are pe unde sa scape, pentru ca rezista si nu se siluieste pe sine cand toti sunt in emisie, cand totul e LIVE, omul este “un pic ajutat”. Asa cum in evul mediu arsul pe rug era si impuns cu o tepusa pentru ca sa urle - nu sa taca demn, ca nu de asta s-au strans oamenii in piata, nu? - bietul vaduv de doar cateva ore este provocat, printr-un pumnal infipt direct in suflet. Cineva din spatele camerelor, un tinator de microfon in mana ii zbiara: “Dumnezeu s-o odihneasca!”.

“Daca nu spune nimic, mizerabilul, provocati-l!” – imi rasuna in urechi posibilul indemn al unui sef de redactie care i-a promis tanarului tinator de microfon ca-l face om de televiziune. Dar n-a fost sa fie: bietul sot al Madalinei Manole gaseste insa puterea sa reziste. Pareaza aproape plangand cu o intrebare defensiva.

Necrofage pana la devorarea de sine, dar constiente ca moartea unuia e viata pentru restul, celelalte tentacule se azmut asupra tanarului si inabilului tinator de microfon. Il pun pe el pe imagine si incep sa-l suga de viata ca la carte, LIVE, zoomand inainte si aratandu-l pe post al cui e si ce scrie pe buretele sulitei lui. Pentru o clipa, adrenalina a sute de mii de telespectatori vampiri tresare de placuta uimire: alt sange, din presa, LIVE! Mmmm, ce trufanda!

Tanarul reporter balmajeste un “va rog sa ma iertati!...”, aproape busindu-l lacrimile. Multumita de bucatica de viata smulsa din acest tanar, caracatita media isi reia suptul din adevarata victima, cea despre care se facea transmitere, adica a proaspatului vaduv din care trebuie neaparat supta o vorba, o expresie, o explozie, ceva.

Din fericire, omul deja sparsese incercuirea “360 grade” si deja fugea, ca o stiuca cu lingurita inca infipta in ochi si gura, dar libera pentru ca firul unditei s-a rupt.

Linsajul media se amana pentru o data care va fi comunicata ulterior.

Suntem, intr-o majoritate strivitoare, o tara de zombi. Pe multi dintre noi ne-a muscat candva ceva de creier si ne-am transformat in hiene necrofage cu telecomanda in mana. Ca intr-un film horror, multi nu ne-am revenit. Dintr-un “all” de 21 de milioane, un 30 de puncte de audienta au pielea putrezita, cearcane negre in jurul ochilor, oasele la vedere si mormaie incontinuu: “braaaain... braaaain... braaaain...”