WASHIGTON, OVAL OFFICE, PRESENT DAY
Membri securitatii speciale ai presedintelui inchisera usa in spatele lor. In biroul oval nu mai ramasesera decat Barack Obama, interpretul sau si presedintele Romaniei.
- Sigur nu aveti nevoie de interpretul dumneavoastra? – intreba Obama
- Ma pregatesc de 10 ani si chiar mai bine pentru aceasta intalnire – ii raspunse intr-o engleza academica presedintele Romaniei. Se presupune ca mi-am facut temele bine.
- Totusi...
- Ganditi-va ca vizita mea este urmarita de multe servicii de informatie. Cum este normal. Ea trebuie sa ramana normala, din toate punctele de vedere. Presedintele SUA nu a mai stat de vorba doar intre 4 ochi de cateva decenii cu un alt sef de stat. Chiar daca v-as arata colectia mea de timbre, serviciile de informatie din zeci de tari ar intra in alerta informationala. S-ar crea o obsesie asupra presupusei noastre intalniri secrete si n-ar servi nimanui...
- Deci nu este o intalnire secreta...
- Ba da! Am ceva foarte important sa va comunic.
- Atunci?
- Distinsa doamna traducator este martorul care trece in obisnuit discutia noastra. Peste 10 ani dansa ar putea chiar primi permisiunea mea scrisa sa scoata o carte despre istorica noastra discutie.
- Ma faceti sa devin din ce in ce mai curios. Din iarna de cand mi-ati propus aceasta discutie specialistii mei nu au putut ghici despre ce este vorba. Au analizat toate discursurile dumneavoastra, dar sunteti extrem de echilibrat: iubiti America si Europa in aceeasi masura.
- Nu-i normal?
- Perfect normal. Mai putin pentru tara dumneavoastra... vreau sa spun, avand in vedere predecesorii dumneavoastra...
- Durerile cresterii. Trecerea de la comunism la democratie , in lipsa unei clase e mijloc s-a facut monstruos, cu aparitia unor lideri... oribili. Perfect normal pentru toata europa de est, proportional cu procentul de penetrare al totalitarismului.
- Imi pare sincer rau pentru tara dumneavoastra. Dar iata unde am ajuns: la o convorbire joviala, de la egal la egal. Ce pot face pentru tara dumneavoastra?
- Sa studiati acest dosar si sa ne dati un raspuns.
Barack Obama deschise frumosul dosar cu atentia cu care un filatelist ar deschide clasorul altuia. Prima pagina poarta stema Romaniei, cea noua, adoptata dupa intrarea in UE. Pagina trei poarta inscriptia: STRICT SECRET si listeaza numele persoanelor care au cunostinta de acest document. Pagin 5 dezvaluie substanta dosarului: un program de reforme accelerate la capatul carora Romania sa se poata califica economic, social si politic pentru a deveni al 52-lea stat al Statelor Unite ala Americii.
- E o gluma mai elaborata, sau?... – intreba nedumerit presedintele american.
- In dosarul pe care vi l-am oferit sunt detaliate obiective strategice strict secrete ale Romaniei, care daca ar ajunge in mana dusmanilor nostri, ne-ar pagubi economia de multe zeci de miliarde de dolari. Am atata incredere in dumneavoastra, incat joc totul pe o carte: pentru viitorul Europei, pentru o accelerare a stabilitatii in zona, impreuna cu seful meu de Stat Major, sefii camerelor din parlament, sefii serviciilor speciale am conceput acest plan care poate accelera politica externa a SUA cu 10-20 de ani. Daca nu mai mult!
- Cum asa?
- Simplu: dumneavoastra urmariti ca in maxim 20 de ani sa integrati URSS in NATO.
- De unde stiti?
- E cea mai inteligenta miscare politica posibila in sec XXI. Ati fi – dupa Woodrow Wilson – al doilea mare integrator al pacii mondiale. O Rusie in NATO ar permite generalilor americani o marire a bugetelor de aparare cu inca un digit – o sansa nesperata pentru ca unii generali si finantatori strategici sa se lafaie in bani – pentru a putea “securiza” noile granite ale aliantei. Ganditi-va la cate zeci de mii de kilometri de granita ruseasca cu China, India, Pakistan.
- Vad ca v-a pasionat razboiul rece!
- Sunt presedintele unei tari victima a acestui razboi. Stiu ca ati fost nevoiti – dumneavoastra americanii – sa ne sacrificati lui Stalin pentru a putea salva ce se mai putea salva din Vestul Europei.
- Imi pare rau pentru parintii si bunicii dumneavoastra...
- Condoleantele sunt acceptate. Acestea fiind spuse, ne datorati o oarecare compensatie.
- Daca va pot ajuta, va ascult.
- Da, ne puteti ajuta. Va rog sa studiati acest dosar. In cel mai fericit caz, putem in 10 ani sa ne aliniem standardului american de viata. Legile sunt cel mai simplu de acordat. Asistenta sociala romaneasca se potriveste destul de bine cu asistenta sociala americana. La fel si pensiile, invatamantul, sanatatea. Veti observa ca suntem cel mai american stat din uniunea europeana. Poate nu chiar din intamplare. Ceea ce nu stiti este cat de bine se potrivesc tehnologiile americane de exploatare a zacamintelor naturale cu resursele naturale romanesti. Petrolistii dumneavoastra au dezvoltat tehnici noi de exploatare a zacamintelor marine, noi, tocmai avem multe zacaminte in Marea Neagra.
- Intr-adevar...
- La uraniu stam si mai bine: ati putea exploata zacamintele noastre, pe care noi, prin tratatul de neproliferare am renuntat sa le exploatam...
- Intr-adevar, chiar vroiam sa discutam asta. Specialistii mei mi-au spus...
- Ca cel putin 20 de ani, pana cand rusii vor exploata impreuna cu dumneavoastra zacamintele de la Iakutsk....
- Sunteti sigur ca nu aveti o cartita in serviciile mele de informatii?
- Ar fi sinucidere curata! In plus, la ce mi-ar folosi? Adevaratele informatii sunt pe posturile de televiziune, in discursurile fiecarui lider mondial.
- Asa-i. Corect.
- Va propun, pe scurt, urmatoarea accelerare a politicii mondiale, care, oricum, tot acolo va ajunge: Romania sa fie primul stat european care intra in SUA. Aici aveti mult de lucru, va trebui sa pregatiti poporul american sa se extinda. Asa ceva nu s-a mai intamplat de peste o suta de ani.
- Si ce va face sa credeti ca s-ar putea infaptui acum?
- Faptul ca Uniunea Europeana, Rusia si SUA sunt facute sa fie unite! Nici nu se poate altfel pe aceasta planeta. Inainte sa plecam spre stele, trebuie sa ne optimizam planeta.
- nu-mi vine sa cred ca purtam aceasta discutie!
- nici mie, dar chiar nu avem altceva mai bun de facut. Urmariti-ma cu atentie si spuneti-mi unde gresesc: dupa ce aprobati proiectul si bugetul...
- ati facut si bugetul? Nu pot sa cred! In ce moneda? In euro-dolar, viitoarea moneda comuna care ar putea aparea in 10-15 ani. O uniune monetara intre Europa si SUA este iesirea din orice criza, si asta cu 10-15 ani inainte ca aceasta schimbare sa fie efectiva.
- Adica... chiar de acum?
- Exact. Ii puteti anunta pe finantistii... agreati.
- Ce vreti sa spuneti?
- Vreau sa spun ca cineva trebuie sa stie dinainte, pentru a crea cadrul specific... Chiar si la nivel de legenda urbana posibila in viitor, aceasta informatie trebuie lansata de insusi presedintele american. Principalii bancheri din tara dumneavoastra viseaza la acest lucru de generatii. Acum e posibil. Daca dumneavoastra veti fi cel care porneste ultimul tzunami financiar, ultima mare fuziune, veti fi sustinut. Si veti intra in istorie.
- Nu tin neaparat sa intru in istorie.
- Stiu. De aceea va vorbesc. Veti intra in istorie pentru ca nu vreti sa intrati in istorie.
Presedintele american se opri. Avea nevoie de un moment de respiro. La fel si presedintele roman. Amandoi sorbira o ceasca de ceai in liniste. Nimeni nu s-a atins de palinca, slanina si painea proaspat rumenita, toate superb puse pe o tava de lemn sculptata cu motive romanesti, strategic pusa pe masuta dintre cei doi presedinti, intre cele doua steaguri
- Ati spus de mai multe ori: “Stiu”. – intreba Obama. Un psihanalist ar putea suspecta un complex de superioritate. Nu va e teama ca exista ceva ce nu stiti?
- Ba da. Ceea ce nu stiu este de ce ii e frica unui om. Iti trebuie multa intimitate pentru a afla ceea ce il sperie pe un om. La dumneavoastra ma refer. Insa stiu ceea ce visati. Visati la un echilibru al umanitatii. Si aici, incep sa “stiu” cate ceva, pentru ca asa visez si eu. Dumneavoastra insa, fiind responsabil de atat de multe lucruri, fiind seful unui stat cu atatea pe cap pe lumea asta, nu reusiti sa vedeti padurea de copaci, cum spunem noi in Romania.
- Chiar credeti ca visul dumneavoastra este posibil?
- Mai mult decat atat: va fi primit cu entuziasm in Europa. Dupa ce vom anunta cursa noastra pentru a deveni al 52-lea stat american, toti regii si presedintii ne vor lua la intrebari in uniune. Le vom spune ca vrem sa dam un exemplu in uniune. Sa contopim cele doua uniuni cat mai repede, cea a dumneavoastra si cea a noastra. LE vom explica clar ca nu ii tradam, dimpotriva: ii chemam la un vis imens al umanitatii: la unirea tuturor statelor democratice intr-un singur stat ce s-ar intinde pe trei continente. Un vis SF, dar pefect fezabil, asa cum a fost si primul pas pe Luna.
- Si cum vedeti situatia monarhiilor din Europa?
- Pe lista celor care sunt la curent cu proiectul veti gasi si doi monarhi ai Europei...
Barack Obama lua din nou dosarul si reciti pagina a treia. Intr-adevar, doi monarhi in exercitiu erau pe acea lista.
- Incredibil! Cum i-ati convins?
- E sansa lor sa puna umarul la o transformare fundamentala a Europei. E un bal de la care nu vor in ruptul capului sa lipseasca. Mai ales ei, nobilii, aceasta clasa sociala ce practic a disparut din lumea reala.
- Si regina Angliei ce spune?
- Anglia nu e pregatita sa intre in hora. Nici dupa ce Rusia va intra in NATO nu va putea accepta asta. Doar au fost un imperiu. Dar dupa ce SUA si UE intra in cursa unificarii monedei, vor sari in Europa cu colonii cu tot!
- Stati putin: adica vreti sa spuneti ca in 20 de ani vedeti o alianta NATO cu Rusia – ceea ce era lesne de ghicit - dar vedeti in 30 de ani o moneda unica euro-dolar care va circula in Europa, America si Rusia?
- Si Australia si Canada si Noua Zeelanda si tot blocul de est din Europa deja membru al UE.
- Si cu SUA?
- Romania va fi primul membru care s-ar pregati sa intre. In timpul pregatirii lansam propunerea ca orice stat din UE poate sa fie in ambele uniuni. Multi vor fi sceptici si vor dori mai intai sa vada cum merge Romania.
- Si cum va merge Romania?
- Struna! Dumneavoastra veti declara deschis ca SUA isi propune sa ajute state non-UE sa devina membre UE.
- Cum asa?
- Pentru ca standardul UE permite o uniune SUA-UE. De exemplu, ii veti sustine financiar pe Ucrainieni sa intre in UE.
- Are sens?
- Da. Veti demonstra astfel ca nu vreti sa inghititi UE, ci ca vreti ca orice stat din lume sa mearga spre democratie. Indiferent de cale. De aceea va veti declara entuziast fata de orice stat care, pe drumul sau spre democratie, vrea sa devina mai intai European, ca sa definiti un standard de democratie pe care il pretindeti in orice relatie bilaterala. Ati inventa astfel o cale alternativa spre democratie, care parea pana acum ca nu poate trece decat prin valorile democratiei americane.
- Interesant. Si de ce tocmai Ucraina?
- Pentru ca Ukraina este inca un stat care, fara sa vrea, incalca prevederile pacii instaurate dupa cel de-al doilea razboi mondial.
- Cum asa?
- Ucraina a mostenit de la Stalin teritorii romanesti, ocupate abuziv. Vorbesc de nordul Bucovinei si de nordul deltei dunarii. Pentru a nu leza sensibilitatile nimanui, va propun urmatorul plan: mediati pe langa Ucraina sa cedeze de buna voie teritoriile amintite Moldovei. Moldova, intr-un gest reparatoriu, va dona Transnistria Ucrainei. In acest fel, doua state non-UE hotarasc, nesilite de nimeni, sa repare ultima granita gresit trasata de Stalin. UE, miscata de gest, va grabi integrarea acestora in UE. SUA, miscata de gest, va grabi integrarea in NATO a celor doua state si va lansa o invitatie Rusiei, care nu va apuca sa se scandalizeze de extinderea NATO.
- Vad ca nu va scapa niciun aspect al sensibilitatilor zonale...
- Inainte de intrarea Romaniei in SUA, Moldova va cere o amanare, ca sa poata sa se uneasca, precum in 1918, cu Romania. Ca miscare politica va fi ceva istoric: vor exista astfel oameni care s-au nascut in Uniunea Sovietica si vor muri in Statele Unite ale Americii fara macar sa fi iesit din satul lor. Asa ceva va fi un simbol pentru urmatoarea suta de ani.
Presedintele roman tacu. Isi trase aer in piept si adauga.
- Imediat dupa intrarea Romaniei in SUA ar fi foarte bine sa intre Finlanda si Portugalia. Nordul si Vestul Europei... ar fi simbolic...
- Ganditi ca un sef de stat major... ca Churchill...
- Ma onoreaza comparatia. Totusi as modifica-o: as vrea sa considerati ca gandesc ca un sef de stat major texan care, dupa 16 ani de independenta, ia in considerare renuntarea la independenta, pentru a intra intr-o uniune de state mai puternica, mai sigura pentru poporul texan. M-a emotionat sa aflu ca Texasul a fost o republica independenta, ca a avut 5 presedinti democratic alesi...
Presedintele american il intrerupse pe cel roman cu un gest mut, cu o miscare brusca a mainii in aer, ca un politist care opreste o masina. O idee deloc placuta parea ca il macina pe presedintele american. Cutele fruntii incruntate nu prevesteau nimic bun.
- Sau poate vreti pur si simplu sa va uniti cu Moldova si cu celelalte teritorii interbelic romanesti pe barba americanilor, cu banii lor si pe riscul lor?
Intrebarea fu spusa mai putin taios decat promitea chipul presedintelui.
- Exista si riscul unei astfel de aprecieri – raspunse calm presedintele roman. Fericirea nu se poate obtine fara riscuri. S-ar putea sa trecem si prin astfel de acuzatii. Oricum, Romania va face mari sacrificii sa poata obtine viza americana. Veti vedea in fiecare luna ce bucurie va fi pe romani si cum isi vor reconstrui infrastructura...
- Adica vor face pentru altii ce n-au facut pentru ei?
- Exact! Sta in firea noastra sa fim si asa, uneori.
Bataia discreta in usa insemna ca timpul alocat intrevederii se scursese deja.
- Diseara zburati spre casa, nu-i asa? – intreba presedintele american.
- Sunt nerabdator sa inaugurez noul reactor nuclear. E de tip canadian, si chiar am scris in dosar, sugerandu-va sa optati in viitor pentru acest tip de reactor sigur, nepoluant...
Bataile in usa incepura sa fie din ce in ce mai insistente, mai puternice, devenind imediat lovituri de berbec in usa care inca rezista.
- Repede, in spatele biroului! E blindat, nu?
- Da, nomal ca este! Dar?...
Cei doi presedinti sarira in spatele biroului, impreuna cu translatoarea. Bubuiturile incepura – ciudat – sa se transforme in sunete ascutite, apoi melodioase, devenind – in sfarsit – o binecunoscuta melodie de alarma Nokia.
Ah! Ceasul meu desteptator din mobil...Visasem! Nu sunt presedintele Romaniei. Sunt un regizor mult prea visator!
vineri, 14 ianuarie 2011
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Tare. Ai putea sa iti imaginezi lumea dupa ce intelegerea dintre cei doi ar fi parafata? Oare ce vis ar mai avea regizorul nostru?
RăspundețiȘtergereAm sa mai dorm si am sa ma straduiesc sa visez in continuare. Multam!
RăspundețiȘtergeretl;dr
RăspundețiȘtergeresuntem arondati UE si intelegerile asupra sferelor de influenta au existat vor exista si in general daca nu se trezesc victimele sunt respectate
RăspundețiȘtergere@neuronos
RăspundețiȘtergeresugerezi o conspiratie masonico-martiano-nu-stiu-cum? "victimele" se refera la tari ca a mea cumva?